Duminică,
26.06.2022
Partial Noros
Acum
21°C

Tot mai mulți copii veniți din străinătate sunt înscriși în școlile sibiene. Integrarea lor se face „haotic”. Materiile se predau cu „google translate”

Tot mai mulți copii veniți din străinătate sunt înscriși în școlile sibiene. Integrarea lor se face „haotic”. Materiile se predau cu „google translate”

287 de elevi s-au înscris la începutul acestui an școlar în sistemul public de învățământ sibian, o creștere cu 24% față de anul precedent. Din aceste date lipsesc școlarii veniți din Ucraina, în urma războiului, suma fiind mult mai mare din luna februarie a acestui an, decât datele de la începutul anului. Cu toate acestea, integrarea lor se face greu, nu există o metodologie pentru integrare, iar reușita sau eșecul lor ține doar de personalitatea fiecărui copil și de disponibilitatea personală a cadrelor didactice.

De la 219, la 287

În 2019, în sistemul de educație sibian intrau 216 școlari veniți din alte state, conform unor date solicitate de Turnul Sfatului de la Ministerul Educației. Cei mai mulți s-au înscris în ciclul primar, 112. În clasele V-VIII s-au înscris 68 de elevi, iar direct la liceu au ajuns 39 de adolescenți.

În 2020, totalul elevilor veniți din străinătate a crescut puțin, de la 2016, la 2019. 113 în clase de la pregătitoare până în clasa a IV-a, 65 în ciclul gimnazial și 38 în liceu.

În 2021, au fost în plus 68 de elevi față de anul precedent care s-au înscris în sistem de la începutul anului școlar. 133 în ciclul primar, 97 în ciclul gimnazial și 57 la liceu.

Țările din care au venit acești elevi sunt Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Bulgaria, Grecia, Liban, SUA, Canada, Qatar, Austria, Irlanda, Olanda, Norvegia, Elveția, Polonia și Portugalia.

Față de totalul național, creșterea numărului de elevi veniți din străinătate în județul Sibiu este dublu. În anul școlar 2019-2020, la nivel național intrau din străinătate 9.589 de elevi, iar la începutul anului școlar 2020-2021 intrau în sistem 11.286 de elevi, o creștere cu 17,69, mult mai mică decât creșterea din Sibiu, de 31%.

Cei mai mulți copii care au venit în țară sunt din Suceava – 911, cifră mai mare chiar decât Municipiul București. 729 de copii au intrat în sistem aici, iar următorul județ, în funcție de acest număr este tot din Moldova. În Bacău s-au înscris la școală, venind din străinătate, 574 de elevi. Urmează Timiș – 505, iar apoi tot Moldova. În Iași s-au înscris 476 de elevi veniți din străinătate.

Cei mai puțini elevi s-au înscris în județele Harghita și Covasna, 69, respectiv 59 de elevi.

Integrare fără metodologie

Profesorii din liceele sibiene spun că integrarea copiilor care vin din străinătate în școlile noastre nu este o misiune ușoară. Cel mai greu de integrat sunt copiii care nu cunosc limba română, iar o adevărată provocare sunt cei care nu sunt vorbitori nici de limbă engleză. Dascălii sibieni consideră că cea mai mare problemă din sistemul nostru de educație cu privire la integrarea acestor copii este lipsa unei metodologii, a unui plan bine pus la punct, și lipsa școlarizării profesorilor în acest sens. „Integrare se face, însă, după ureche, fiecare cum poate și cum se descurcă”, spun dascălii.

La Liceul de Artă din Sibiu sunt în acest moment înscriși  șapte astfel de elevi. Sunt cinci copii din Ucraina și doi din Thailanda. Luminița Daniela Avrigean, directorul acestui liceu, dar și profesoară de  limba română vorbește despre cum se face integrarea copiilor veniți din străinătate și înscriși la școală. Profesoara spune că în România nu există manuale de predare a limbii române ca limbă străină, iar profesorii nu sunt școliți în acest sens.

„Din punctul meu de vedere cred că cea mai importantă problemă este aceea de a fi învățați, de a fi școliți profesorii, de a exista cursuri de mentorat în ideea de a putea să predai limba română ca pe o limbă străină și de a exista reglementări mai multe și mai clare în ceea ce privește integrarea acestor copii. Adică, tu îi aduci într-o clasă cu predare în limba română, încerci să găsești tot felul de metode, tot felul de corelații raportându-te la cultura țării din care provine copilul. Să faci apel la bagajul lui cultural, dar, la un moment dat, dacă acest copil vrea să urmeze o formă de învățământ superior în limba română nu este suficient și atunci, probabil ar trebui ca legislația, ca cei care se ocupă ce aceste programe de mentorat să vadă lucrurile etapizat și să fie direcțiile mult mai concret aplicate în școală. Din punctul meu de vedere la momentul acesta integrarea acestor copii se face haotic. Adică fiecare facem cum credem și cum ne pricepem. Nu a existat un curs în urma căruia să spunem că am fost școliți. Eu am participat la foarte multe cursuri. Ultimul dintre ele a fost legat de activitatea de mentorat. Exact problema aceasta am ridicat-o și acolo și ni s-a explicat că în alte țări există manuale ale limbii naționale ca limbă străină, iar copiii care se înscriu în școlile lor au un an de zile să învețe limba. La noi există timp de un an de zile statutul de audient, dar când trece această perioadă elevul va trebui să se ridice la cerințele unuia care vine din sistemul de învățământ românesc, mai ales dacă vrea să continue educația în țara noastră. Mulți dintre ei au probleme și cu limba engleză”, spune Luminița Daniela Avrigean.   

Directoarea explică faptul că nu toți profesorii de limba română au ca a doua specialitate limba engleză și atunci misiunea lor devine și mai grea.

Cu cât copiii veniți din alte țări, nevorbitori de limbă română, ajung să fie integrați în clase mai mari, cu atât este mai greu, pentru că ei trebuie să ajungă până în clasa a XII-a cu materiile la nivelul copiilor din România. Examenul de Bacalaureat sau cel de Evaluare Națională nu-l vor susține diferențiat. Integrarea acestor copii nu este ușoară nici din punct de vedere psihologic. Mulți dintre ei sunt dezechilibrați emoțional.

„Aici este iar o problemă. Sunt mulți copii care vin cu probleme psihologice, pentru că discutăm și de familii în care tata sau mama sunt români, tatăl sau mama sunt de altă naționalitate, iar copilul este rupt efectiv din cultura în care a crescut și este adus în cultura română, nu înțelege efectiv ce se întâmplă fiind alte mentalități, alte cerințe și acesta este motivul pentru care o parte dintre ei clachează sau au nevoie de consiliere psihologică”, mai spune prof. Luminița Avrigean.

Predarea materiilor cu „google translate”

Profesorii de la diferite materii găsesc tot felul de metode pentru a reuși să le explice și elevilor veniți din alte țări materia predată la noi. De cele mai multe ori, dacă elevul sau profesorul nu este vorbitor de limba engleză, se folosește ”google translate”. La geografie, de exemplu, prof. Adriana Dincă vorbește despre metodele sale. „La început mi-a fost destul de greu, dar am început să fac rezumate în engleză ale lecțiilor și apoi le dădeam copiilor. Testele, cele mai multe dintre ele de tip grilă,  sunt date tot în engleză. De asemenea, la finalul orelor le fac un glosar de termeni, despre ce a învățat în ziua respectivă. Cuvintele sunt trecute și în engleză și în română. Mă folosesc foarte mult și de internet. Navigăm pe site-urile de specialitate și învățăm să localizăm pe hărți, țări și capitale. De asemenea, le pun filmulețe motivaționale în engleză și traduse în limba română”, spune profesoara.

În marea majoritate a materiilor există un limbaj comun, iar profesorul și elevul găsesc o cale să comunice și să se înțeleagă. La Limba și literatura română, însă, povestea se schimbă. Sunt unii elevi care nu cunosc alfabetul pentru că vin din țări unde scrierea lor este diferită, cum sunt copiii care, în contextul războiului ajung în Sibiu și sunt înscriși în școlile de aici. Ei nici nu vorbesc limba engleză și nici alfabetul nu-l cunosc. În acest caz se colaborează cu profesorii învățători care pun la dispoziție materiale didactice care să ajute la învățarea alfabetului și a noțiunilor elementare. Apoi se lucrează la vocabularul fundamental pentru a determina elevul să asocieze și să realizeze propozițiile simple. Se fac exerciții din manualul de română pentru începători și se alcătuiesc compuneri. În clasele mai mari lucrurile se complică de aceea se caută manuale și variante pe internet, de exemplu de a învăța limba română pe filiera slavă.

„Să predai Enigma Otiliei sau Eminescu în engleză este puțin mai complicat. Încercăm de fiecare dată să facem tot felul de corelații, dar tot mi se pare ca o teorie a formelor fără fond. Adică noi încercăm, ne străduim să-i integrăm, dar fiecare cum se pricepe mai bine, cam asta este ideea. Pe o tablă scriu în limba română caracteristicile romanului, iar pe o tablă am scris în limba engleză. Din fericire rezultatele sunt extraordinare, pentru că fiecare dintre noi pune pasiune. Până la urmă te gândești că este un copil pe care îl ajuți să devină ceea ce-și dorește pe mai departe în viață, dar nu întotdeauna ceea ce crezi tu că este bine este cel mai bine din punct de vedere psihologic, din punct de vedere al specialității. Și aici cred că avem o problemă. Ar trebui să existe mai multe centre unde acești copii ar trebui să meargă să învețe limba română, dar în momentul de față nu sunt atât de mulți pentru ca aceste centre să fie create. Pentru că dincolo de spații trebuie angajați și oameni care să lucreze cu acești copii”, spune Luminița Daniela Avrigean.

Este importantă și implicarea celor din jur

Dascălii sibieni mai explică și faptul că este foarte importantă implicarea celor din jurul copilului în reușita integrării acestuia în sistemul nostru de învățământ, dar și determinarea copilului.

„De apreciat sunt copiii noștri, pentru că reacționează extraordinar de frumos. Și în cazul școlii noastre avem un băiețel greu de integrat și dacă ați vedea cât mult îl ajută colegii. Ei sunt cei care-i traduc, care-i explică, ei comunică cu el și merg acasă și-l ajută la teme. La fel și cu cei din Ucraina. Sunt primiți cu brațele deschise de copii”, spune directorul Liceului de Artă.  

Apoi vorbește despre determinarea copilului ajuns în școala sibiană.

„Sunt și cazuri de copii care reușesc să se integreze foarte bine. A fost și cazul unei eleve care a venit în clasa a XI-a din Italia, ea având mama arăboaică, iar tatăl italian. La început vorbeam cu ea în limba engleză, era foarte preocupată să învețe limba română, punea mereu întrebări, apoi mergea la un centru unde exersa limba română și a reușit să ia peste 8 la Bacalaureat și să continue cu o Facultate de Filologie. A contat foarte mult faptul că ea își dorea să învețe limba română”, mai spune directorul.

Pe de altă parte ea atrage atenția asupra faptului că lucrurile vor deveni mai complicate și că dacă nu va exista o strategie bine pusă la punct, acești copii vor avea de suferit.

„Vor fi din ce în ce în mai mulți elevi veniți din alte părți și ar trebui o strategie foarte bine pusă la punct ca să vedem ce facem mai departe. În momentul de față îi sprijinim pe acești copii, dar ar trebui să o facem într-un mod profesionist”, încheie directoarea.  

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 1840

Comentarii

1 comentarii

Munteanu

Acum 1 lună

Mda... mare problema... Daca elevii nu vorbesc nici romana, nici engleza, nici germana, nici franceza, e cam greu sa-i integrezi. Cum sa integrezi un elev care vorbeste doar limba ucrainiana? Uneori se cer cam multe de la un amarat de profesor... Parintii, cand isi iau picioarele la spinare, nu se gandesc ca au copii care trebuie scolarizati?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus