„Casa lui Simion” - Un sibian a reconstruit casa bunicilor și a transformat-o într-un loc de poveste. Doar din materiale autentice

„Casa lui Simion” din satul Șaroș pe Târnave este o poveste care a fost readusă la viață de sibianul Flavius Dordea. Acesta a avut curajul să reconstruiască de la zero casa bunicilor săi, dar nu asta îl diferențiază pe Flavius de cei care, poate, au făcut același lucru. Sibianul a renunțat la tehnicile moderne de construcție și s-a inspirat din una din cele mai bune cărți referitoare la reparația caselor vechi din zona de Sud a Transilvaniei, un ghid al Asociației Monumentum. Astfel, la final între 40%-45% din materialele de construcții au fost reutilizate, iar mobilierul în proporție de 70% a fost fie reparat sau restaurat, fie realizat nou din cherestea reciclată. Acum „Casa lui Simion” a devenit pentru Flavius locul în care se poate retrage alături de cei dragi atunci când își dorește un moment de liniște și rememorare a amintirilor pe care le are alături de bunici. 

Flavius Dordea are 49 de ani și s-a născut în orașul Mediaș. De profesie inginer, după mai bine de zece ani de muncă în țară, în octombrie 2007, i s-a oferit posibilitatea de a lucra într-un proiect internațional în Austria, țară în care sibianul locuiește și muncește în momentul actual. „Aici s-au născut și cei doi copii ai mei, acum în vârsta de 9 și 11 ani. De trei ani sunt și antreprenor în România. Sibiul, Mediașul și Șaroșul pe Târnave sunt pentru mine acasă”, a explicat acesta pentru Turnul Sfatului.

„Dorința de a salva o filă din povestea familiei mele”

Înconjurat de prieteni care au renovat case vechi săsești în jurul Mediașului înaintea sa, sibianul a fost surprins să vadă cu cât drag fac acest lucru, chiar dacă nu îi legau prea multe amintiri de casa pe care o luau în proprietate.

„O mică casă cu arhitectură tradițional românească au avut și bunicii mei în satul Șaroș pe Târnave. A fost locul în care mi-am petrecut cel mai mult din timpul liber al vacanțelor, un colț de lume de care mă leagă doar amintiri plăcute. Casa a rămas în grijă părinților mei, timpul a trecut, iar acum câțiva ani am găsit potrivit să începem reparația și pe cât posibil restaurarea ei. Cred că a fost și dorința de a salva o filă din povestea familiei mele”, a povestit sibianul.

Numele casei vine de la numele bunicului lui Flavius, Simion, iar valoarea sentimentală care îl leagă de acest loc i-a adus acestuia un plus de energie la începerea proiectului la care visa și care a fost posibil cu sprijinul familiei sale.

„Am lucrat de la bun început alături de familia mea în acest proiect și tot ceea ce am făcut a fost cu dragoste, pasiune și respect. Ne place să spunem că am scos vechiul din ziduri și am pus în loc parte din sufletul și priceperea noastră. Pe bunicul meu îl chema Simion, iar casa clădită de el în sat pe la sfârșitul anilor 1950 era des numită de vecinii din sat în poveștile lor „Casa lui Simion”. O casă mică tradițională românească construită pe strada principala din sat, în mijlocul comunității de sași, alături de care a trăit mereu în bună înțelegere.”

S-a inspirat după reguli descoperite într-o carte a Asociației Monumentum

La începutul lucrărilor, experiența pentru un astfel de proiect a fost limitată, explică Flavius. A plecat la drum cu câteva cunoștințe teoretice și a avut mereu alături de el în șantier una din cele mai bune cărți referitoare la reparația caselor vechi din zona de Sud a Transilvaniei „Casa Țărănească Săsească din Transilvania. Ghid pentru restaurarea caselor vechi” publicată de Asociația Monumentum.

„La fel de importante, mai ales în momentele delicate ale proiectului, au fost sfaturile și încurajările domnului Eugen Vaida, arhitect cu o mare experiență în proiectarea de arhitectură în mediul rural transilvănean”, completează acesta.

Primii pași ai proiectului

În anii 2015-2016 Flavius făcea primii pași pentru restaurarea casei: expertiza extinsă a vechii case, actualizarea documentației cadastrale, întocmirea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție.

Șura înainte de renovare

Casa lui Simion după renovare

„Lucrările de reparație, modernizare și extindere le-am început în anul 2017, după obținerea autorizației de construire. În anii 2018-2019 am realizat amenajările interioare și am finalizat instalațiile termice, o nouă rețea de alimentare cu gaze naturale, cea de alimentare cu apă și de canalizare. În acest an am construit trotuarele din curte, am restaurat o căsuța din lemn pentru protecția fântânii și cuptorul pentru pâine”, completează sibianul.

În tot acest timp, alături în șantier i-au fost tatăl, vărul și nepotul lui. „Partea puțin mai complexă a fost dezmembrarea și transformarea vechii șurii și a grajdului într-o clădire de locuit la standarde apropiate de cele moderne. A fost o etapă mai complexă decât am estimat inițial. Fiecare grindă, stâlp și contrafișă au fost atent demontate, numerotare, curățate tratate și apoi incluse în nouă structura a casei. Au fost detalii de execuție specifice construcțiilor tradiționale, de exemplu îmbinările dintre stâlpi și grinzile de cherestea sau extinderea șarpantei pentru care nu am mai găsit meșteri în sat. Astfel că am cumpărat scule de lucru bune și cărți specifice restaurării și cu multă răbdare am învățat și realizat astfel de lucrări”.

Cum a păstrat detaliile specifice arhitecturii rurale românești

Costul lucrărilor de construcție, amenajarea interioară, a rețelelor de utilități a fost de aproximativ 3500 lei/mp. Casa este compusă din două clădiri cu o suprafața totală de aproximativ 120 mp. Suma nu include realizarea fântânii, a fosei septice, trotuarelor și a cuptorului. Acestea nu sunt încă finalizate.

„Din păcate, în zona noastră foarte puține case mai păstrează detalii specifice arhitecturii rurale românești. Mult mai renumită este arhitectura caselor săsești. Noi asta ne-am dorit de la bun început, să păstram și să readucem la viată puținele detalii specifice caselor românești din zonă. De la bun început mi-am dorit să folosesc cât mai mult din materialele de construcții avute în curtea casei, anume lemnul din structura vechii șuri, cărămida din zidurile grajdului de vaci, țigla acoperișului.”

Tot ce s-a putut reutiliza a fost dezmembrat, curățat și reutilizat. Mobilierul vechi a fost reparat și restaurat. Au existat și lucruri primite cadou pe care sibianul le-a integrat în arhitectura casei precum o masă veche, scaune, clanța porții de la intrare.

„Pardoseala de cherestea și o parte din ferestre au fost curățate de vopseaua veche, reparate, tratate și revopsite. În final, între 40%-45% din materialele de construcții sunt reutilizate, iar mobilierul în proporție de 70% este fie reparat sau restaurat, fie realizat nou din cherestea reciclată”, a mai arătat Flavius.

Îi sprijină pe cei care vor să facă astfel de proiecte

Pentru că s-a implicat în totalitate în proiect, Flavius a reușit să creeze prin fonduri europene o mică firmă care i-a permis cumpărarea de echipamente de lucru performante potrivite lucrărilor de reparație a clădirilor de locuințe și amenajărilor interioare. Își dorește ca cei care vor să facă acest lucru să nu repete greșelile făcute de el și a reușit deja să finalizeze câteva proiecte în acest sens.

„Mai degrabă le dau sfaturi din experiența proprie astfel încât să nu repete greșelile făcute de noi. Lecțiile învățate și experiența căpătată le-am pus pe hârtie într-un plan de afaceri care s-a dovedit atractiv pentru obținerea unei finanțări din fonduri europene nerambursabile. Asta ne-a permis achiziția unor echipamente de lucru performante potrivite lucrărilor de reparație a clădirilor de locuințe și amenajărilor interioare. Așa am o mică firma care în pofida dificultăților specifice domeniului de activitate a împlinit trei ani. Avem deja câteva proiecte duse la bun sfârșit atât în România, cât și în străinătate. În prezent lucrăm la două proiecte similare, unul în comuna Axente Sever și celălalt în comuna Moșna.”

„O casă, un zid, o ușă sau o fereastră moștenită fac parte din zestrea și identitatea noastră”

„Casa lui Simion” este un loc de suflet, un loc în care își încarcă bateriile și în care cei doi copii pe care îi are pot simți atmosfera de acasă. „Bucuria mare o am văzând plăcerea și dorința pe care o au copiii mei de a ajunge cât mai des și mai repede acasă la Șaroș pe Târnave, în curte la „Casa lui Simion”.

Celor care poate sunt indeciși și au posibilitatea să investească într-o casă veche bătrânească, sibianul le-ar spune să nu ezite și să încerce.

„Dacă au opțiunea de a păstră și utiliza în totalitate sau parțial ceea ce au primit de la bunici sau părinți îi încurajez să facă acest lucru. O casă, un zid, o ușă sau o fereastră moștenită fac parte din zestrea și identitatea noastră. Ar fi păcat să renunțăm la ea”, concluzionează acesta.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Adina Torop

Redactor

[email protected]