Duminică,
04.12.2022
Ceata
Acum
0°C

O monedă găsită în Transilvania dovedește că un ”fals” împărat roman a fost real. Un exemplar se găsește la Muzeul Brukenthal și se spune că ar fi fost studiat de baron înainte de deces

O monedă găsită în Transilvania dovedește că un ”fals” împărat roman a fost real. Un exemplar se găsește la Muzeul Brukenthal și se spune că ar fi fost studiat de baron înainte de deces

O monedă care făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei este subiectul unei descoperiri extrem de importantă pentru istorici, anunță BBC, citat de News.ro.

Moneda de aur, descoperită în Transilvania, dovedeşte că un împărat roman din secolul al III-lea, eliminat din istorie pe motiv că ar fi fost un personaj fictiv, a existat cu adevărat.

”Era o figură despre care se credea că este un fals

Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de această descoperire. Un exemplar din această monedă există la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Moneda care poartă numele lui Sponsian şi care are gravat portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Considerată a fi un fals, aceasta a stat închisă într-un dulap de muzeu. Acum, oamenii de ştiinţă spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că s-a aflat de fapt în circulaţie acum 2.000 de ani, scrie BBC.

„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals şi care a fost dată la o parte de experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra

Moneda care se află în centrul acestei descoperiri făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut iniţial că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experţii, din cauza designului destul de rudimentar, au suspectat că ar fi fost produsă de falsificatorii din acea vreme. Lovitura de graţie a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a subliniat acest aspect atunci când a întocmit marele său catalog al monedelor romane. El a spus că aceste monede nu erau doar nişte falsuri „moderne”, ci erau şi prost făcute şi „concepute în mod ridicol”. Alţi specialişti au fost de acord şi până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele ştiinţifice, precizează BBC.

Zgârieturile confirmă faptul că monedele au fost folosite

Profesorul Paul Pearson a bănuit însă că lucrurile nu stau aşa atunci când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafaţa acesteia şi s-a gândit că puteau proveni de la faptul că moneda a fost în circulaţie. Profesorul a contactat atunci Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde moneda era ţinută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original.

Împreună cu cercetătorii scoţieni, el a examinat toate cele patru monede la un microscop puternic şi a confirmat că într-adevăr existau zgârieturi, iar modelele păreau să indice că monedele au fost ţinute împreună cu altele în „punguţele” pentru bani ale acelor vremuri.  O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.

Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”.

Cine a fost Sponsian

Acum, cercetătorii trebuie să răspundă la întrebarea cine a fost Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincii din Imperiul Roman: Dacia, scrie BBC.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta. Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând militarii şi populaţia civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia a fost evacuată între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.

„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau înconjurate şi complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, crede cercetătorul.

Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. „Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil”, spune şi profesorul Pearson. „Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absenţa unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care chiar era nevoie de comandă”, explică profesorul.

După ce experţii au stabilit că monedele erau autentice şi au descoperit ceea ce ei cred a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deţine, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.

Muzeul Brukenthal: ”Dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră

Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toată lumea, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice, scrie BBC. Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă.

„Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat el, citat de BBC.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Alex

Acum 1 săptămână

Las ca acum avem un presedinte de tara mai fals ca oricare altu ..
Raspunde

Emil

Acum 1 săptămână

Mai degraba un rege pierdut de istorie decat decat un rege fals.
Raspunde

Marian

Acum 1 săptămână

Uite cum incet, incet Muzeul Brukenthal se trezeste din adormire!!! Felicitari conducerii si echipei!
Raspunde

Emil

Acum 1 săptămână

Cat de importanta poate fi daca istoricii timpului nu l-au retinut.
Raspunde

Emil

Acum 1 săptămână

Relatarea BBC https://www.bbc.com/news/science-environment-63636641
Raspunde

L

Acum 1 săptămână

Dacia nu era o provincie de sine statatoare a Imperiului....si cu retragerea Aureliana cu mai ramane atunci....?!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus