Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

De Ziua Națională a românilor, ia cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova - a fost inclus în patrimoniul UNESCO

De Ziua Națională a românilor, ia cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova - a fost inclus în patrimoniul UNESCO

De Ziua Națională a României, la Rabat, Maroc, dosarul Ia cu altiță a fost inclusă în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO. Cămașa populară cu altiță este element de identitate culturală în România și Republica Moldova, dosarul fiind depus de ambele țări.

„Acum câteva minute, aici, la Rabat, dosarul „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost inclus pe Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO! Mă înclin în fața fiecărei femei care a cusut și coase acum o ie! Felicitari celor care au muncit până la epuizare pentru pregătirea dosarului! Mă înclin! Expoziția noastră de ieri a inspirat! Sunt atât de fericită! La mulți ani, dragii mei!”, a anunțat Iulia Gorneanu, colecționar, promotor al proiectelor identitare. 

ia unesco

Pentru recunoașterea iei românești, a fost depus un dosar comun al specialiștilor din România și Republica Moldova. S-au realizat vaste cercetări în cele două țări, s-au vizitat satele în care cămașa cu altiță este cusută și astăzi manual de femei care predau meșteșugul de la o generație la cealaltă, și astfel s-a întocmit un dosar vast care a convins specialiștii că ia românească , cea care a cucerit deja mapamondul, merită propriul loc în patrimoniul UNESCO.

Noutatea a fost salutată și la Chișinău. Ministrul Culturii al Republicii Moldova, Sergiu Prodan, a recunoscut că în cadru levenimentului de la Maroc au fost momente de tensiune: „Trebuie să recunoaștem, au fost momente de tensiune maximă, dar problemele s-au transformat în oportunități, iar arta cămășii cu altiță, toate sentimentele cusute în ie, vor bucura și se vor transmite din generație în generație, lumii întregi, la un alt nivel. Dar ce frumos s-a vorbit de la tribună, astăzi, despre cămașa noastră cu altiță! Un mulțumesc aparte prințesei Arabiei Saudite!”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook:

Președintele de la Chișinău, Maia Sandu, a felicitat meșterițelor „care, prin muncă și dăruire, au păstrat această artă, au făcut-o să renască și să fie cunoscută lumii”.

Dosarul, întocmit cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România, a fost evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, la Rabat, Maroc.

„Astăzi, când designul contemporan citează tot mai mult folclorul, când trăim o redefinire și o recalibrare a identității, expunerea în dialog a unor piese de vestimentație tradițională ne poate conecta nu doar cu două culturi străvechi, ci și cu propria noastră năzuință de regăsire, prin experiment vizual și comunicare interculturală. Simboluri ale culturilor tradiționale ce le-au creat, caftanul marocan și cămașa românească – IA – au devenit piese vestimentare iconice, influențând moda într-un mod covârșitor. Pattern-urile, rafinamentul cromatic, modul simbolic de expresie și transpunere pe textile a unor informații încifrate continuă să fascineze designeri, case de modă, branduri”, menționa un comunicat de presă premergător evenimentului de la Rabat, unde invitate speciale au fost Iulia Gorneanu, curator, colecționar și promotor de proiecte identitare și Andreea Ciortea, fondator IA Sibiu, colecționar.

Potrivit aceleiași surse, cămașa cu altiță, denumită generic IE, încifrează în ornamentică semne-simbol venite din neolitic, cu funcție apotropaică, de fertilitate sau narativă, dezvăluind date despre starea social-statutară, vârsta sau apartenența la o anumită comunitate a femeii care a creat-o.

Din punct de vedere al tiparului, primele mărturii vizuale provin din perioada antichității romane: Columna lui Traian din Roma, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi, Arcul lui Galeriu din Salonic. Există cămăși ceremoniale, ritualice, de mare sărbătoare, de duminică, de lucru. Acestea se diferențiază cromatic, stilistic, din punct de vedere al croiului și dispunerii ornamenticii nu doar de la o regiune la alta, ci și de la un sat la altul.

Cămașa cu altiță a spart hotarul satelor, devenind veșmânt aulic (de curte), apoi a depășit granițele țării, ajungând să fie purtată de celebrități din toată lumea. Ca orice veșmânt tradițional, IA constituie o secvență a memoriei colective iar purtarea ei, o manifestare spirituală ce străbate timpul, relevând istoria mitică a unui neam. Mai mult decât atât, reprezintă un liant puternic și stabil al românilor de pretutindeni, unind generațiile și formând punți de legătură între comunitățile românești din diferite țări.

În expoziția din capitala Marocului se regăsesc piese originale din perioada 1900-1950, brodate și cusute manual pe pânză țesută în casă, în diverse tehnici, de femei din mediul rural.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 1945

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus