În 2 aprilie 1702 împăratului Leopold al Sfântului Imperiu Roman avea în față planul prin care cetatea Sibiului urma să fie întărită cu ziduri de piatră și cu o citadelă de apărare. În urma realizării ansamblului defensiv, oraşul ar fi beneficiat de cea mai puternică fortăreaţă transilvană, citadela cu cinci colţuri urmând să se întindă pe toată suprafaţa de teren dintre zidul cetăţii medievale şi Parcul Arinilor de mai târziu.
Felul în care pornind de la acest plan, în Sibiu a ajuns să fie amenajat un port pentru vase de marfă este relatat de istoricii Claudiu Muntean de la Muzeul Național Brukenthal și Răzvan C. Pop, actulul director al Bibliotecii ASTRA. Port este poate un cuvânt forțat, însă amenajarea realizată aici, în urmă cu peste 300 de ani, permitea andocarea în același timp a 10 bărci încărcate cu piatră.
Fără canal ar fi fost nevoie de 450 de care cu animale şi hrana lor
Planul generalul Rabutin a fost aprobat de împărat în 27 aprilie 1702, iar construcţiile de întărire a cetății urmau să fie realizate în 3 ani, de 3.000 de muncitori proveniţi din toate comitatele şi scaunele Transilvaniei. Costul estimat al construcţiei era de 450.000 de galbeni, scriu autorii lucrării ”Portul oraşului Hermannstadt (Sibiu) din anul 1703”, urcată pe site-ul Academia.edu.
Planul construcției realizat de inginerul imperial Mirando Visconti prevederea crearea unui canal care să facă legătura dintre Gura Râului și Sibiu, scopul acestuia fiind de a duce cu nave de mici dimensiuni piatră extrasă de acolo, pentru a fi folosită la fortificarea cetății. După calculul inginerului, această soluție ar fi scutit jumătate din suma necesară transportului, altfel, piatra, materia primă a șantierului ar fi urmat să fie adusă cu caii.
Alte informaţii legate de acest canal au fost oferite de fostul arhitect al oraşului Sibiu, Otto Czekelius, spun autorii.·
Astfel, la începerea construcţiei citadelei canalul era deja construit, iar acest lucru a dus la construcţia bazei citadelei şi a reţelei de aprovizionare cu apă. Accesul în citadelă se făcea pe străzile Şaguna şi Transilvaniei.
imagini din satelit ale Sibiului în 2015. în zona Tilișca în care se poate vedea linia canalului și chiar urme din albia colmatată a acestuia. cele două bazine nu mai pot fi astăzi reperate, peste ele construindu-se cartierul Ștrand. Sursa: Răzvan Pop
Canalul a fost construit între localităţile Gura Râului şi Sibiu din necesităţi politico-militare. Inginerul Visconti a susţinut în raportul său rentabilitatea canalului, prin care era asigurat transportul de materiale de construcţii care, până în acel moment, se făcea cu carul, ducând la scăderea preţurilor cu 54%.
Între Răşinari, Poplaca şi Gura Râului se afla un masiv din piatră ce a asigurat o exploatare de piatră îndelungată. Calcarul provenea de secole din Poplaca, iar Cibinul depunea pietriş si nisip, acestea fiind materiale necesare oraşului. Fără canal ar fi fost nevoie de 450 de care cu animale şi hrana lor. S-a lucrat permanent în perioada 21 august – 2 noiembrie, construcţia fiind realizată în proporţie de 81%. Au fost utilizaţi drept tâmplari 2 maiştri corăbieri şi s-au construit ecluze şi 30 de bărci.
O parte din canal mai este vizibil mai jos de câmpia Poplăcii
În anul 1703 canalul a fost terminat şi a fost folosit decenii, fapt dovedit de documente din anii 1751 şi o hartă din 1752.
Canalul se termina în partea de vest a povârnişului platoului într-o amenajare portuară în zona Fleischauerwiese (Livada Măcelarilor). Ansamblul deţinea 37 de puncte de triaj naval situate în intervale neregulate, care permiteau o circulaţie bună a canalului, lat de aproximativ 6 metri. O parte din canal mai este vizibil mai jos de câmpia Poplăcii, iar canalul se termina într-un „port” în „Livada Măcelarilor”, la panta apuseană a platoului sibian şi avea lăţimea de 6 metri. Aproximativ 30 de bărci circulau destul de repede în sus şi în jos, curentul apei ducea bărcile încărcate cu pietre, nisip şi pietriş din Cibin, cu var din Poplaca (de unde secole de-a rândul sibienii şi-au procurat acest util material). Bărcile golite erau trase de cai în amonte. Transportul materialului de construcţie se făcea pe actuala stradă Voltaire şi pe şoseaua Alba Iulia.
Model de canal cu edec și tractare pe sol cu ajutorul cailor. acest canal se afla în SUA. sursa: Răzvan Pop / boards.straightdope.com
Lucrările au fost abandonate, canalul și porturile au mai funcționat
Lucrările la citadelă au fost sistate şi nici după răscoala curuților, în anul 1711, și n-au mai fost reluate, însă canalul a fost folosit în continuare, susțin autorii.
Până în acel moment s-a amenajat baza citadelei, ridicându-se valul de pământ (mai puţin flancul pe unde se făcea accesul cu materialele necesare construcţiei dinspre Şoseaua Alba Iulia). S-au mai realizat platforma de artilerie şi reţeaua de aprovizionare cu apă.
”Urmele păstrate ale acestei construcţii sunt puţine, imobilele ridicate în ultimii ani pe strada Cioran nivelând valul care era vizibil aici în trecut (valul fiind aliniamentul inferior al citadelei). Unica parte a valului, mult netezită, se află în dreptul Casei Armatei, pe acest val fiind amenajată terasa clădirii. Forme ale vechii fortificaţii se pot observa din felul în care sunt amenajate în pantă străzile Justiţiei şi Rennes. În complexul Campus, care a fost construit în continuarea căminelor studenţeşti, a fost îndepărtată toată porţiunea de val prezentă în acest loc. Ultimele urme ale acestuia, ce se mai vedeau în spatele complexului şi în curţile caselor de pe strada Zaharia Boiu, au fost, în majoritatea cazurilor, definitiv înlăturate. Ipoteza că în vale era amplasat un bastion de recunoaştere nu mai poate fi verificată, deoarece în acel punct a fost construită Biserica din Groapă. Câteva grămezi de pământ se mai văd şi astăzi în spatele căminelor studenţeşti, dar şi aici blocurile construite şi complexul Olimpia au acoperit mult din resturile Citadelei. Dacă, la un moment dat, pe aliniamentul străzii Transilvaniei a existat unul dintre flancuri mai poate fi verificat numai prin diferenţa de nivel dintre stradă şi parcelele pe care sunt construite casele de pe strada Moldovei”, susțin autorii.
În concluzie, la Hermannstadt (Sibiu), la începutul secolului al XVIII-lea, a fost proiectat şi construit un circuit hidrotehnic complex, unic în interiorul arcului carpatic în stadiul actual al cercetărilor. Această construcţie este cu atât mai importantă cu cât a fost realizată cu mai mult de două decenii înainte ca mareşalul Claudius Mercy să dispună începerea lucrărilor de canalizare şi navigabilizare a cursului Begăi, lucrare socotită a fi fost prima lucrare hidrotehnică modernă de pe teritoriul actual al României - Claudiu Muntean și Răzvan C. Pop în ”Portul oraşului Hermannstadt (Sibiu) din anul 1703”
Cum funcționa circuitul mărfurilor pe canal:
- Descărcarea avea loc în bazinul secundar pe laturile de pe partea stângă, bărcile descărcate fiind trase la edec pe partea dreaptă, pe braţul în unghi drept până în bazinul principal;
- În bazinul mare (principal), bărcile golite alcătuiau convoaie de câte 10 bărci, fiecare staţionând la câte un cheu. Se aştepta până se forma un număr de 10 pentru alcătuirea unui convoi.
- Convoaiele erau apoi trase la edec din bazinul mare pe canal până la Gura Râului. Aici fiecare barcă era încărcată cu piatră şi apoi era adusă singură în aval pe canal, pe acelaşi traseu.
- În momentul în care ultima dintre cele 10 bărci de transport care alcătuiau un convoi cobora în aval, un alt convoi format tot din 10 bărci goale pornea din bazinul principal. În răstimpul în care aceste 10 bărci urmau să fie încărcate, celelalte 10 ar fi fost descărcate în bazinul secundar.
Tot acest sistem ar presupune un alt bazin în zona localităţii Gura Râului, constituind celălalt capăt al canalului. Dacă acest ingenios circuit ar fi funcţionat complet conform proiectului, ar fi permis transportul rapid al unor materiale de construcţii
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: imperiul roman , leopold , port , istoric , Sibiu , Razvan Pop , hermannstadt , Claudiu Muntean , canal ,
Vizualizari: 23217
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Carcotel
Acum 1 oră
Wtf ! cata atentie !
Acum 1 oră
Carcotel
Acum 1 oră
Sparrow
Acum 1 oră
Un român