Joi,
25.07.2024
Innorat
Acum
20°C

Deșeurile biodegradabile și compostul. Ce punem la compostat și cum putem face un compost de calitate

Deșeurile biodegradabile și compostul. Ce punem la compostat și cum putem face un compost de calitate

Deșeurile biodegradabile sunt deșeurile organice pe care le generăm zilnic și care pot fi transformate prin descompunere, în îngrășământ natural, denumit compost. Compostul este materie organică descompusă și transformată în îngrășământ pentru alte plante. Acesta se formează într-o perioadă de câteva luni, până la 2 ani, în funcție de condițiile atmosferice și materialele puse în compost. Compostul clasic se formează din trei ingrediente: materie verde, materie brună și apă, arată datele furnizate de Harta Reciclării, platformă națională  interactivă, care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România.

„Compostarea este un proces natural de descompunere; ea se realizează fie în aer liber, fie în medii protejate și are un mare potențial de transformare a resturilor din casele oamenilor cum ar fi: gunoi de la bucătărie, resturi vegetale din curți și grădini, produse din hârtie și carton, lemn.

Procesul de compostare este facilitat de un număr mare de diferite organisme vii existente în mediul ambiant.

Prin compostarea deșeurilor organice precum legumele, deșeurile verzi, crengile de copaci, frunzele căzute și rumegușul sunt transformate într-o masă întunecată care este folosită la îmbunătățirea calității solului și reducerea fertilizatorilor.

De asemenea, prin compostare diminuăm cantitatea de deșeuri rezidual”, arată reprezentanții ADI ECO.

Deșeurile biodegradabile și pubela maro 

Un deșeu biodegradabil este acela care se poate descompune în mod natural, adică nu are neapărat nevoie de intervenția omului pentru a fi distrus sau depozitat. Deși deșeurile biodegradabile sunt descompuse în mod natural prin intervenția factorilor de mediu, acest lucru nu înseamnă ce ele pot fi aruncate oriunde sau că nu pot avea un impact negativ asupra mediului.

În pubela maro se pot arunca în acesta deșeuri precum:

- Resturi de fructe și legume proaspete sau gătite

- Resturi de orez, paste, fasole și cereale

- Coji de ouă și coji de nucă

- Zaț de cafea/resturi de ceai (inclusiv pliculețe)

- Resturi de pâine, cereale și produse de patiserie

- Produse alimentare expirate

- Păr și blană

- Haine din fibre naturale (lână, bumbac sau mătase) mărunțite

- Rumeguș, bucăți de lemn mărunți

- Cenușa de la sobe (dacă se arde lemn)

- Frunze, iarbă, crengi și flori, fân și paie

- Ziare, hârtie și carton, dacă sunt umede și murdare (hârtia și cartonul curate se vor colecta în iglu de culoare albastră)

În aceste pubele NU se colectează următoarele, acestea urmând să fie aruncate în pubela neagră, destinată deșeurilor reziduale:

- Resturi de carne și pește

- Resturi de produse lactate

- Scutece de unică folosință

Cum facem compost

Compostul ar trebui să conțină cantități aproximativ egale de materie brună și materie verde, preferabil pe straturi.

Materie verde compostabilă: coji de fructe, coji de legume, iarbă tăiată, zaț de cafea, buruieni, resturi verzi de la gardurile vii.

Materie brună compostabilă: coji de ouă, pliculețe de ceai și frunze folosite de ceai, frunze moarte, paie și fân, rămurele tăiate, rumeguș, hârtie și carton (din cele nereciclabile, cum ar fi șervețele folosite cu materie organică, hârtie sau cartoane cu resturi alimentare, hârtie cerată cu ceară natural).

Ce să nu pui în compost

Compostul nu se prea strică, dacă îl faci cum trebuie. Sunt însă și alimente care pot da peste cap echilibrul acestuia, îngreunând major procesul de descompunere sau împiedicând oxigenul să își facă treaba.

Nu pune în compost: resturi de carne, pește, oase, resturi alimentare cu ulei, lactate, ouă întregi, plante otrăvitoare, lemn tratat chimic, șervețele sau hârtie cu resturi chimice. 

Despre compost în Sibiu

În momentul de față, în Sibiu, conform specialiștilor, colectarea selectivă a fracției de biodegradabil este cea mai problematică. Dacă sibienii au înțeles, cât de cât, cum stau lucrurile în privința colectării separate a plasticului, hârtiei sau sticlei, deșeurile biodegradabile rămân cele cu rata cea mai mică de conformare, mai ales în zonele de blocuri.

La Stația de Compostare de la Rusciori ajung, în medie, 40 de tone de deșeuri biodegradabile pe zi. Cantitatea lunară de biodegrababil intrată în stația de compostare este de 700 tone.

În ceea ce privește compostul, acesta este unul de o calitate bună, conform buletinelor de analize chimice. Acesta poate fi folosit în special ca îngrășământ în agricultură, pe suprafețe mari, sau la lucrări de amenajare a spațiilor verzi de pe domeniul public și privat. El se vinde cu suma de 50 de lei tona sau 25 de lei pentru 500 de kilograme, aceasta fiind cantitatea minimă comercializată.

#adiecosibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

1 comentarii

2cents

Acum 1 an

"Dacă sibienii au înțeles, cât de cât, cum stau lucrurile în privința colectării separate a plasticului, hârtiei sau sticlei, deșeurile biodegradabile rămân cele cu rata cea mai mică de conformare, mai ales în zonele de blocuri." - nu prea e asa, unii sibieni au inteles cum e cu colectarea insa sunt foarte putini. Marea majoritate se inscriu la capitolul "nu are rost sa reciclez pentru ca sunt destui care nu recicleaza, asa ca de ce sa ma obosesc". In ceea ce priveste constatarea ca "mai ales in zonele de blocuri" e problema, asa este, insa toti va prefaceti ca nu vedeti motivul pentru care zonele astea mereu ies negativ in evidenta: faptul ca sunt neacoperite si deschise oricui nu va da nimic de gandit? La blocuri vin si cei de la case si arunca tot ce le trece prin scăfârlie indiferent in ce container. La orice ora a-i verifica, mereu vei gasi plastice si te miri ce, aruncate in containerele de biodegradabile. Ce sa mai zicem de maldarele de vegetatie taiata de prin curti, molozul de la reparatii si tot ce le prisoseste prin pod/pivnita/curte. Pe langa toate astea avem si vesnicii cautatori in gunoi care desavarsesc abrambureala din țarc. Ah si sa nu uitam de cei care intra acolo pentru ca nu au la indemana o toaleta... Dar in concluzie (dupa parerea voastra) "cei de la blocuri" sunt de vina.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus