Cum poți afla cât de sigur la cutremur e blocul în care locuiești: ”Și la Sibiu, în perioadele de boom, își fac loc dezvoltări care fentează sistemul”

11 Februarie 2023 14:26

Cum și clădiri relativ nou ridicate s-au prăbușit în urma cutremurelor care au afectat Turcia, alături de Siria, a devenit o discuție națională inclusiv calitatea noilor ansambluri ridicate în România. Cele de la Sibiu, construite în ultimii anii, respectă în mod satisfăcător standardele în materie, consideră cel care și-a încheiat anul trecut mandatul de președinte al Ordinului Arhitecților din România. Dar, în cazul perioadelor în care s-a construit mult, există și posibilitatea ca unele din noile locuințe colective să fi ocolit anumite verificări.

Primăria Sibiu are o listă de imobile care ridică anumite riscuri în cazul unor cutremure, însă aceasta vizează doar clădiri vechi, iar Consiliul Județean Sibiu spune că nu are cunoștință de clădiri din patrimoniu care să ridice astfel de probleme.

În cazul noilor ansambluri, cei care locuiesc în apartamente pot afla mai multe despre rezistența la cutremure a blocurilor în care locuiesc din cartea tehnică a imobilului. În cazul în care nu au o astfel de documentație, despre al cărei conținut să discute cu un specialist, pot căuta ”urme” ale calității lucrărilor în arhivele administrațiilor locale.

Despre cum poate un om obișnuit să afle mai multe despre calitatea blocului în care locuiește am discutat cu arhitectul Alexandru Găvozdea, cel care a condus Ordinul Arhitecților din România în ultimii ani, după ce a fost președinte al filialei Sibiu – Vâlcea.

Reporter: Credeți că în zona Sibiului s-a construit – în ansamblu - mai bine sau mai prost din punctul de vedere al respectării normativelor în ceea ce privește siguranța la cutremure? Mă refer la ultimii 20 – 30 de ani.

Alexandru Găvozdea: Consider că sunt corespunzătoare multe construcții și triada constructor- responsabil tehnic de execuție - diriginte a funcționat satisfăcător. Știu asta pentru că au fost situații notorii în care Inspectoratul de Stat în Construcții a exercitat controlul privind calitatea execuției. Uneori s-au impus remedieri serioase, alteori nu a fost nevoie. Dar, măcar știm că e bine.

Nu se poate generaliza, însă. În perioadele de criză și imediat după aceea, exigențele investitorilor sunt în general mai ridicate, pentru că și clientul final e mai exigent cum investește în imobile – iar atunci grija pentru toate aspectele, inclusiv cele de rezistență, este mai mare. Dar în perioadele de boom în construcții își fac loc, din nefericire, și dezvoltări care fentează sistemul mai mult sau mai puțin.

Cum se poate ”fenta sistemul”?

Sistemul nu are capacitate să exercite controlul obligatoriu, deci o face prin sondaj. Nu ești controlat, scapi cu "cârpeli" și "economii". Uneori și fără a face controlul local, prin responsabilul tehnic de execuție și/sau diriginte.

Cum pot afla sibienii dacă apartamentul în care locuiesc este amenajat într-un bloc sigur?

Răspunsul e dificil pentru că, de cele mai multe ori, oamenii nu știu mai nimic despre blocul lor. E ca și cum ar fi cumpărat o mașină fără carte tehnică și fără carte de service – arată bine, merge ok, dar nu știm dacă nu cumva se va bloca mâine în mers, pentru că nu a avut revizii sau piesele de uzură nu au fost niciodată înlocuite corect.

Toate informațiile tehnice despre cum a fost proiectat, cum și cu ce materiale și echipamente a fost construit și menținut blocul se regăsesc obligatoriu, conform legii, în cartea tehnică a construcției, pe care fiecare proprietar trebuie să o aibă în posesie sau se păstrează la asociația de proprietari, după caz. De acolo se poate „citi” blocul și aprecia starea acestuia din orice privință.

Cartea tehnică a imobilului este documentul de căpătâi de la care pornește analiza blocului în care locuiți, arată Alexandru Găvozdea (foto sus)

Cei profani în construcții, cu cine trebuie să discute despre ceea ce scrie în cartea tehnică?

Cu un arhitect, cu un inginer proiectant de structuri (nu inginer chimist, nu de inginerie alimentară, nu de inginerie economică) sau diriginte de șantier atestat (care poate fi inginer sau arhitect) care să parcurgă informația și să te ajute să descoperi dacă ai toată informația necesară. Cu informație suficientă te poți adresa unui inginer proiectant de structuri sau direct unui expert tehnic pentru structuri de rezistență. O primă evaluare sub formă de consultanță poate fi suficientă. Dacă lucrurile sunt mai neclare sau dacă informațiile sunt insuficiente (de exemplu cartea construcției e întocmită superficial), vei avea nevoie de o expertiză tehnică de rezistență. Dar aceasta e laborioasă, costisitoare și avem atât de puțini experți, încât nu e realist că și tu și eu vom găsi în același timp pe cineva disponibil.

Este semnificativ mai scump din toate privințele să repari ceva făcut de mântuială decât costul economisit când ar fi putut fi făcut bine, de la început.

Și dacă nu avem cartea tehnică, de unde o putem obține? De exemplu, dacă firma a dat faliment?

Cartea tehnică se predă de către investitor proprietarului la predarea construcției și se dă mai departe la fiecare vânzare-cumpărare succesivă, noului proprietar. Dacă ea nu a fost predată de la început sau a fost rătăcită pe parcurs, există întotdeauna partea de proiectare din aceasta, respectiv extrasul din proiectul tehnic care reprezintă dosarul de obținere a autorizației de construire la arhiva emitentului autorizației (primărie sau consiliu județean), sau acestea știu să ne informeze că au fost predate fondurile de arhivă către arhivele statului. E un început. Pentru construcții mai noi, poate fi regăsit în cartuș contactul poiectantului de specialitate structuri de rezistență sau proiectantul general, arhitectul – îi contactăm și ei dețin de asemenea proiectul integral sau chiar alte documente de șantier.

Dacă nimic nu dă rezultate, expertiza tehnică de rezistență este o soluție dificilă dar posibilă.

Sper ca aceste explicațiii să ne arate de ce este important să facem corect și complet pașii birocratici – ne folosește și nouă uneori, nu e „doar o corvoadă inutilă” să se adune ordonat actele pentru viitor.

Faptul că, potrivit autorităților sibiene, numărul clădirilor nesigure în Sibiu este redus ar trebui să fie suficient pentru liniștea locuitorilor?

Mi-e teamă că lista e parțială – pare să se rezume la centrul istoric. Probabil că pe restul teritoriului nu s-a cercetat. Iar natura limitativă a răspunsurilor pare să indice tocmai că nu își asumă nimeni afirmația că cele particulare sunt în regulă, doar cele ale autorității – nici nu ar putea primăria sau consiliul județean să o facă, nu au atribuții să asume asta. Dar ele garantează (prin confirmarea recepției) parcurgerea unor proceduri și existența actelor care sunt obligatorii la cartea tehnică a construcției, însă autoritățile doar confirmă că și-au asumat răspunderea, sub semnătură, niște specialiști atestați (arhitecți, ingineri proiectanți, responsabili tehnici de execuție și diriginți), mai departe răspunderea le revine acestora.

E adevărat că riscul seismic este mai scăzut la Sibiu decât în alte zone ale țării, dar asta nu înseamnă că nu există, deci trebuie tratat cu seriozitate. La fel cum niciodată riscul seismic nu poate fi zero, dar poate fi redus prin cunoașterea problemei și proiectarea și execuția corectă.

Citește și Lista clădirilor cu risc seismic din municipiul Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi