Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
12°C

Cum au reacționat sibienii la cutremurul din 1977 și ce putem învăța din istorie

Cum au reacționat sibienii la cutremurul din 1977 și ce putem învăța din istorie

Cele două cutremure care au zguduit foarte ușor Sibiul în ultimele două zile au pus o sămânță de teamă în inimile multor locuitori ai orașului. Complet nejustificate, spun experții: Sibiul este foarte bine protejat de un eventual cutremur, iar istoria ne dovedește asta.

Cel mai mare cutremur din istoria modernă a țării a fost cel din 4 martie 1977. A avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a durat 56 de secunde și a lăsat în urmă peste 1.500 de victime numai în București. La nivelul întregii țări au fost aproximativ 11.300 de răniți în urma prăbușirii a aproape 35.000 de locuințe. Cu toate acestea, în Sibiu cutremurul în sine a trecut aproape neobservat.

Presa vremii nu face nicio mențiune despre pagube în județul nostru a doua zi, Tribuna Sibiului punând pe prima pagină decretul lui Nicolae Ceaușescu care instituia starea de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. În colțul din dreapta sus al primei pagini a fost publicat un apel către populație, sibienii fiind îndemnați să pună umărul de liniștea și reconstrucția țării.

Abia câteva zile mai târziu apar primele informații legate de pagube minore. La ordinul partidului unic, în zilele de 5 și 6 martie o echipă de specialiști a bătut Sibiul în lung și lat pentru a evalua pagubele produse de cutremur.

Rezultatele sunt următoarele, conform unui articol din Tribuna Sibiului:

evaluare cutremur 77

”În zilele de 5 și 6 martie în toate localitățile din județul Sibiu a avut loc acțiunea de depistare a urmărilor seismului din seara zilei de 4 martie. Au fost investigate clădirile de locuit, edificiile social-culturale, căile rutiere și de cale ferată, podurile. În final s-a constata că seismul nu a afectat construcțiile de pe teritoriul județului nostru, decât într-o foarte mică măsură. Este vorba despre o singură casă de locuit care prezintă pericol de prăbușire și de unde au fost mutați locatarii, de 39 de locuințe care prezintă unele fisuri, au suferit ușoare avarii clădirile unor școli din mai multe localități, patru unități comerciale, câteva biserici și monumente istorice”, scrie principala publicație a vremii.

Gesturi de solidaritate

Imediat după cutremurul din Turcia, petrecut săptămâna trecută, inclusiv în Sibiu numeroși oameni s-au mobilizat pentru a strânge ajutoare, produse și bani, destinate victimelor și sinistraților. Reacția sibienilor din anul 2023 este foarte asemănătoare cu cea a sibienilor din 1977, din fabrici și până pe străzi existând gesturi de sprijin pentru victimele din București ale seismului.

”În cursul primelor două zile înregistrate după evenimentul din noaptea de 4 spre 5 martie, de la întreprinderea pentru industrializarea laptelui din Sibiu au fost trimise la București 5.000 kg de brânzeturi și 93.000 de litri de lapte, iar de la întreprinderea pentru industrializarea cărnii, în aceeași perioadă, 32.000 kg de preparate din carne.

De asemenea, de la Fabrica de morărit și panificație din Sibiu au luat drumul Bucureștiului 55 de tone de pâine semialbă, 8 tone franzelă, 28 tone pâine albă iar de la secția Mediaș 15 tone pâine. De la Fabrica de morărit și panificație sibiană vor fi expediate zilnic 50 de tone de făină albă timp de două săptămâni”, mai arată sursa citată.

mediasul ajuta bucurestiul

În afara celor descrise mai sus, care țin și de politica de partid, sibienii au mers în număr foarte mare să doneze sânge pentru victimele cutremurului din București.

Sâmbătă, 5 martie 1977, aproximativ 500 de sibieni au donat 128,5 kilograme de sânge. Duminică, 6 martie, 480 de sibieni au donat 120 de kilograme de sânge. Luni, 7 martie, până la ora 12:00 donaseră deja peste 300 de sibieni aproximativ 80 de litri de sânge.

donari sange cutremur

Ce spuneau experții

Câteva săptămâni mai târziu, aceeași Tribună a Sibiului publica și o serie de informații științifice pe tema cutremurelor recente. Aceste informații sunt valabile și în zilele noastre.

Prof. dr. docent Liviu Constantinescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Române preciza: „Cutremurul din 4 martie a degajat o bună parte a energiei acumulate în zona Vrancea, dar nu toată. În schimb, el nu a mai putut activa alte centre seismice, alte falii mai apropiate de suprafaţă şi se pare că aşa se explică cele două cutremure din 20 aprilie, pentru că au fost două: la orele 23.18 şi 0.16. Ele au avut epicentrul în jurul Bucureştiului şi aproape de suprafaţă. A fost un focar seismic activat de Vrancea”, spunea atunci seismologul.

Legat de faptul că Sibiul a rămas aproape neatins de cutremurul de atunci:

„În ceea ce priveşte zona Sibiului, nu cred că vor surveni modificări cel mult se va ridica uşor gradul seismic. Munţii au ceea ce se cheamă cu o imagine poate mai poetică – rădăcină. Această rădăcină este caracterizată prin aşa zisul sial, care oferă condiţii mai puţin bune de propagare a undelor. De aceea, de exemplu, în puncte destul de apropiate de Vrancea, dincolo de cotul Carpaţilor efectul este relativ slab. Cu atât mai puţin la Sibiu”, concluziona dr. Liviu Constantinescu în Tribuna.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus