Consiliul Județean Sibiu reușește să aducă și să cheltuie cele mai multe fonduri europene. Roșia este cea mai săracă localitate din județ. Dacă împărțim bugetul localității la numărul de locuitori, aici avem cea mai mică sumă: 1.858 de lei. La polul opus este Ludoș, acolo unde fiecare locuitor ar primi 11.089 de lei.
Șelimbăr se află pe locul trei în județ, după municipiile Sibiu și Mediaș la suma din buget provenită din venituri proprii. Acestea sunt o parte din concluziile unei analize a bugetelor încheiate în localitățile din județ în 2021.
Unde se duc banii: drumuri, ”cultură, recreere și religie” și serviciile publice
În 2021, bugetul cumulat al tuturor localităților din județ a fost de 1,68 miliarde de lei, iar din acesta cea mai mare pondere a fost cheltuită la capitolul ”transport”. Aici intră lucrările la drumuri și poduri, precum și transportul în comun, iar aici s-au consumat în tot județul 542 de milioane de lei. Asta înseamnă 32% din totalul banilor cheltuiți de administrațiile publice sibiene în urmă cu doi ani.
A doua filă de cheltuieli unde s-au consumat cei mai mulți bani este ”cultură, recreere și religie”. Aici s-au cheltuit 242 de milioane de lei, 14,3% din toți banii localităților din județ. În acest capitol bugetar intră cheltuielile bibliotecilor publice comunale, orășenești și municipale, muzeelor, școlilor populare de arte și meserii, casele de cultură, căminele culturale, monumentele istorice, cheltuielile legate de sport, dar și cele legate de serviciile religioase.
Top 10 cele mai mari bugete locale
Sibiul și Mediașul au mai mulți bani de cheltuit într-un an decât restul localităților din județ, la care se adaugă și Consiliul Județean, luate în total. Dar și aici este o diferență foarte mare: Sibiul are un buget de 4 ori mai mare decât al Mediașului: 531,77 milioane de lei, față de 136 milioane.
În ”gașca bogaților” se strecoară și o comună: Șelimbăr. Comuna lipită Sibiului a avut în 2021 un buget de 43,18 milioane de lei, mult mai mare decât al orașelor Avrig, Agnita, Tălmaciu, Săliște ori Miercurea. Șelimbărul e depășit doar de Cisnădie (47,5 milioane de lei), în afara celor două municipii.
Top 10 cele mai sărace bugete locale
Ludoș e localitatea cu cel mai mic buget din județ, luând în considerare venturile proprii, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanțe în 2021. Cu doar 1,57 milioane de lei, Ludoș, alături de Ațel, Alma, Merghindeal, Brădeni și Rîu Sadului intră în categoria localităților care au sub 2 milioane de lei de cheltuit, anual, din venituri proprii.
În TOP 10 localități cu cele mai mici venituri proprii mai intră Ațel (2,03 milioane lei), Mihăileni (2,039 milioane lei), Apoldul de Jos (1,046 milioane lei), Valea Viilor (2,13 milioane lei) și Micăsasa (2,34 milioane lei).
Dacă ne referim la întregul buget pe anul 2021, cel mai mic este cel din Rîul Sadului (3,23 mil. lei), urmat de Alma - 3,28 mil. lei, Cîrța (3,43 mil. lei), Bruiu (3,7 mil. lei), Micăsasa (4,18 mil. lei), Apoldul de Jos (4,28 mil. lei), Bîrghiș (4,37 mil. lei), Cîrțișoara (4,48 mil. lei), Chirpăr (4,77 mil. lei) și Poplaca (4,81 mil. lei).
Locuitori bogați într-o comună săracă
Ludoș, localitatea cu cei mai puțini bani de cheltuit din județ, are însă cea mai mare sumă la ”buget per capita”. Dacă împărțim bugetul din 2021 la numărul de locuitori rezultat în urma recensământului, reiese că locuitorilor de aici le-ar reveni 11.089 de lei de persoană, de departe cea mai mare sumă din județ.
Ar urma Mihăileni (9.228 de lei/locuitor), Tilișca (lei/locuitor), Râu Sadului (lei/locuitor), Bruiu (lei/locuitor) și Marpod (lei/locuitor).
Daniel Minea, primarul din Râu Sadului, spune că e greu să conduci o comună mică. Venitul foarte mare pe cap de locuitori reiese din faptul că de fapt aici mai sunt doar 514 locuitori, fiind cea mai mic UAT din județ.
”Noi avem noroc cu ce vine de la bugetul național, de acolo ne ridică destul de mult. Noi nu strângem decât de la concesiunile pe pășuni, iar de 2, 3 ani am reușit să accesăm ceva bani din subvenția pentru pădure. Sunt undeva la 95 de mii de euro. Dar ca buget suntem în coadă de listă, e normal. Funcționarea primăriei e destul de greoaie, noi ducem tot în 6 oameni, 5 fără mine. Deși pe organigramă avem 10 persoane, nu vine nimeni să se angajeze, pentru că sunt salarii mici. Iar noi, cei șase, facem munca pentru 10. Nu avem om la taxe și impozite, avem un singur muncitor pe gospodărie comunală. Ăștia suntem toți”, explică situația primarul din Râu Sadului.
Tilișca se află în aceeași situație. Primarul Vasile Cîmpean spune că localitatea se descurcă doar cu ce are, mai ales acum, că populația a scăzut sub 1500 de locuitori.
”Strângem doar din impozite, avem și câteva proiecte, închirieri. Anul acesta stăm mai bine decât anul trecut. Problema e populația. A scăzut puțin, suntem sub 1500, după ultimul recensământ. Ne afectează, pentru că se zice că se vor cumula comunele, sub 1500 de locuitori. Vom vedea”, spune primarul.
Cele mai sărace localități
La același calcul ”buget per capita”, comuna Roșia iese ca fiind cea mai săracă din județ. Doar 1.858 de lei i-ar reveni fiecărui locuitor dacă am împărți tot bugetul locuitorilor la populația calculată în urma referendumului din 2021.
Puțin mai bine stau Alma (1.941 de lei), Vurpăr (1.973 lei), Nocrich (2.059 lei), Târnava (2.082 lei), Cisnădie (2.213 lei) și Șura Mare (2.213 lei).
Aproape de această zonă este și orașul Copșa Mică (2.259 de lei), iar primarul Tudor Mihalache spune că lucrurile stau rău inclusiv din cauza faptului că orașul oferă servicii localităților din jur. Cu alte cuvinte, Copșa plătește pentru serviciile de educație și sanitare pentru Axente Sever și Valea Viilor, de exemplu.
”Tot timpul am fost printre cei mai săraci. Avem populație puțină, din ce în ce mai puțină. Nu mă iubește nici partidul, asta e. Avem șase proiecte aprobate, urmează al șaptelea, dar nu vom avea bani de cofinanțare. Am vrut să luăm un împrumut din bancă, dar nu putem să facem asta din cauza gradului de îndatorare al României. Singura șansă ar fi să se dea o lege specială prin care Guvernul, prin trezorerie, să dea din nou împrumuturi localităților, cu o dobândă preferențială. Altfel, orașele mici se vor bloca. Am înțeles că se știe problema și se va da o lege. Dacă nu, trebuie să ne oprim”, spune primarul.
Tudor Mihalache spune că localitățile mici își pierd și influența politică. Totul se rezumă la voturi.
”Dacă ești mic, nu contezi nici ca voturi, nici ca nimic. Când aveam 2.500 de voturi mai aveam un cuvânt de spus, acum, când am scăzut sub 1.000, nu mai contăm. Ca la fotbal, se joacă pe goluri”, spune zâmbind, Tudor Mihalache.
El spune că o soluție pentru localitățile mici, dar și pentru orașele care tind să dispară este să se facă reforma administrativă de care se vorbește de mai bine de 25 de ani.
”Copșa Mică ar trebui să înglobeze Axente Valea Viilor, chiar și Șeica Mică. Noi oferim servicii, ei beneficiază de ele, dar doar noi plătim. Sunt primari care nu fac nimic. Nici nu au de ce, pentru că sunt alții care fac pentru ei. Noi suportăm educația, de exemplu, pentru toate localitățile din jur. Sper să prind reforma asta în viață, dar nu cred că sunt șanse. Românii sunt foarte mândri. Am primărie și sunt mândru de asta, asta spun unii edili. Le e teamă la toți să facă o reformă administrativă”, spune Mihalache.
Consiliul Județean ”aspiră” cele mai multe fonduri europene
În ciuda faptului că se vorbește foarte mult despre importanța accesării fondurilor europene, în județ erau la finalul anului 2021 nu mai puțin de 15 UAT-uri care nu aveau niciun leu cheltuit la acest capitol. Agnita, Alma, Alțâna, Apoldul de Jos, Ațel, Axente Sever, Cîrța, Iacobeni, Laslea, Loamneș, Marpod, Mihăileni, Slimnic, Șelimbăr și Șura Mare sunt localitățile care au zero li cheltuiți cu bani din fonduri europene.
În total, s-au cheltuit în 2021 114 milioane de lei, bani din fonduri europene, ceea ce înseamnă 6,7% din totalul de 1,688 miliarde de lei, bugetul cumulat al tuturor localităților.
Cei mai mulți bani, 68,9 milioane de lei au fost cheltuiți de Consiliul Județean Sibiu, iar cele două municipii au mai cheltuit 25,5 milioane de lei (Sibiu – 16 milioane, Mediaș – 2,85 milioane lei). Rămân 19,6 milioane de lei, cheltuiți de restul orașelor și comunelor.
O treime din cheltuielile de personal merg la Consiliul Județean
Cheltuielile de personale ale Consiliului Județean Sibiu reprezintă 30% din totalul UAT-urilor din județ. În 2021 s-au cheltuit la acest capitol bugetar 306,078 milioane de lei, iar CJ Sibiu a consumat 91,8 milioane de lei din această sumă.
Municipiul Sibiu urmează la mare distanță – 52,05 milioane de lei, urmat de celălalt municipiu din județ, Mediaș – 24,15 milioane de lei.
Interesant este faptul că Șelimbăr reușește să intre și în acest clasament, printre primele 10 UAT-uri din județ. Comuna a cheltuit 6,73 de milioane de lei cu salariile angajaților primăriei și instituțiilor din subordine.
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: topul celor mai bogate localit , topul celor mai sarace localit , cum se cheltuie banii , aici sunt banii dumneavoastra , analiza , Sibiu , Fonduri Europene , buget
Vizualizari: 5756
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Unul
Acum 2 ore
Eu
Acum 2 ore
Barbu
Acum 2 ore
Unul
Acum 2 ore
Carcotel