În 2017, UAT-urile din județul Sibiu aveau un excedent total de 160 de milioane de lei, fiind depășiți la acest capitol doar de județele Timiș (196 mil. lei), Brașov (174,7 mil. lei) și Arad (162,7 mil. lei ), județe cu mult mai mulți locuitori decât Sibiul.. După cinci ani, Sibiul este pe primul loc, însă la deficit. Bugetele UAT-urilor din județ au încheiat cu un minus de 79 de milioane de lei.
În ultimii cinci ani, de la excedentul de peste 160 de milioane de lei, județul a cheltuit constant mai mult decât a produs, intrând și în banii puși de-o parte.
Astfel, deficitul a fost de 46,2 milioane lei în 2018, 114,3 milioane lei în 2019 și 23,1 milioane lei în 2020.
Pentru a înțelege situația am întrebat finanțiștii, aceștia explicând că primarii s-au speriat de discuțiile din 2017 referitoare la posibilitatea ca administrațiile locale care rămân cu excedent ar urma să primească mai puțini bani din sumele defalcate.
”Ca să înțelegem foarte clar, deficitul sau excedentul este suma rămasă după ce se scad cheltuielile din venituri. Atunci când cheltui mai puțin decât ai produs, îți rămân bani, iar acest excedent se raportează pe anul viitor. În cazul Sibiului, primarii au fost cumpătați, au avut teama aceasta de a cheltui bani cu nesăbuință și s-au strâns niște sume. În 2017, s-a pus în vedere posibilitatea ca UAT-urile care au excedent să primească mai puțini bani din sumele defalcate sau chiar deloc și primarii s-au speriat. Din acel moment au început să se cheltuie banii în județ”, este explicația primită.
Nu este însă un lucru rău, suntem asigurați.
”Primarii au luat decizia să folosească resursele pentru dezvoltare, ceea ce este foarte bine. Acea propunere a stimulat primarii să consume, să nu-i prindă cu excedent, astfel încât să nu mai primească bani din cotele defalcate. La noi se vede că au început să se consuma tot pe dezvoltare. Dacă ne uităm la clasament suntem pe ultimul loc, dar suntem pe primul loc la modul în care s-au cheltuit resursele. Tot ce dezvolți aduce plus valoare pe viitor. E o treabă bună”, spune oficialul.
Speriați de Dragnea
În decembrie 2017, președintele PSD de atunci, Liviu Dragnea îi critica pe primarii care înregistrează excedent bugetar. În contextul votării legii bugetului, care a nemulțumit atunci mulți primari, Liviu Dragnea a declarat că "excedentele reprezintă sumele pe care autoritățile locale le au în depozite, nefolosite, pe care le raportează an de an".
"În 2016, excedentul, adică sumele care stau în bugetele locale necheltuite, din diverse motive, poate cea mai mare parte dintre ele sunt din motive obiective, sunt în jur de 11 miliarde de lei. Se pare că la finalul anului 2017 această sumă va creşte la 13 miliarde de lei, adică în jur de trei miliarde de euro, care stau, nu produc nimic investiţii pentru administraţia locală şi, prin efectul de multiplicare, venituri la bugetul de stat şi dezvoltare. Condiţia care a fost pusă - să fie îndemnaţi să cheltuie măcar jumătate din excedent în anul 2018, dându-le posibilitatea să fie cheltuiţi şi pentru energie termică şi pentru alte chestiuni - este un îndemn bun. Aici, dacă nu se intervine absolut deloc, ne trezim că în câţiva ani de zile o să stăm cu 20 de miliarde de lei în excedent", a spus Liviu Dragnea vineri la Parlament după ce legislativul a adoptat în ședința comună legea bugetului pe 2018, potrivit Agerpres.
Se propunea atunci ca localitățile cu excedent să nu mai primească suplimentări bugetare de la bugetul de stat. Explicația era că localitățile bogate au bani puși de-o parte, în timp ce autoritățile centrale nu pot ajuta localitățile mai sărace.
Pe locul 3 la venituri bugetare pe cap de locuitor
În 2021, toate localitățile din jude au avut un buget total de 1,68 de miliarde de lei, ceea ce ne plasează pe locul 17 la nivel național ca sumă brută. Suntem depășiți de județe precum Suceava (2,37 miliarde), Dolj (2,099 miliarde), Bacău (2,05 miliarde) și Galați (1,83 de miliarde de lei).
Însă Sibiul nu este un județ atât de mare, iar dacă împărțim totalul bugetelor la numărul de locuitori, județul se află pe locul 3, după București și Cluj. Fiecare bucureștean ar primi 6.650 de lei dacă întregul buget al municipiului ar fi împărțit locuitorilor, iar clujenii ar primi 4.539 de lei. Sibienii nu sunt însă departe: dacă împărțim 1,68 de miliarde de lei la 388.325 de locuitori reiese 4.539 de lei pentru fiecare sibian din județ. Populația de 388.325 d locuitori reiese din Recensământul încheiat anul trecut.
localitate |
buget (mil lei) |
populație |
buget/cap de locuitor (lei) |
București |
11418,2 |
1716983 |
6650,1 |
Cluj |
3083,3 |
679141 |
4539 |
Sibiu |
1688,9 |
388325 |
4349 |
Bihor |
2357,7 |
551297 |
4276 |
Constanta |
2762,3 |
655997 |
4210 |
Arad |
1704,4 |
410143 |
4155 |
Maramures |
1832,8 |
452475 |
4050 |
Brasov |
2202,9 |
546615 |
4030 |
Mures |
2006,4 |
518193 |
3871 |
Iasi |
2858,1 |
760774 |
3747 |
Galati |
1836,2 |
496892 |
3701 |
Suceava |
2374,2 |
642551 |
3694 |
Ilfov |
1988,2 |
542686 |
3663 |
Prahova |
2493,2 |
695117 |
3586 |
Bacau |
2051,5 |
601386 |
3411 |
Arges |
1922,9 |
569932 |
3373 |
Dolj |
2099,6 |
599442 |
3353 |
Printre ultimii la banii veniți de la centru
În 2021, localitățile din județul Sibiu primeau subvenții de la bugetul de stat 160 de milioane de lei, una din cele mai mici sume din țară. Eram depășiți atunci doar de șase județe: Harghita, Argeș, Brăila, Covasna, Giurgiu și Ilfov.
În ultimii ani, însă sumele au fost și mai mici. În 2017, județul nostru primea doar 96,8 milioane de lei, iar de atunci sumele au crescut: 149,9 milioane lei în 2018, 152,4 milioane lei în 2019 și 217,1 milioane lei în 2020.
Alba |
179,9 mil. lei |
Bistrita-Nasaud |
175,9 mil. lei |
Hunedoara |
163,9 mil. lei |
Sibiu |
160,4 mil. lei |
Harghita |
153,2 mil. lei |
Arges |
151,3 mil. lei |
Braila |
140,1 mil. lei |
Covasna |
133,3 mil. lei |
Giurgiu |
131,2 mil. lei |
Ilfov |
77,1 mil. lei |
Sibiul, printre locomotivele economice ale României
Sibiul se află printre județele fruntașe și în ceea ce privește contribuția la formarea PIB-ului României.
Institutul Național de Statistică estimează. că PIB-ul României a crescut în 2022, comparativ cu 2021, cu 4,8%, ritm superior mediei anunțate de Eurostat pentru Statele Membre ale Uniunii Europene (SM UE) de 3,6%.
Până la publicarea datelor oficiale privind evoluția PIB-ului, atât în țara noastră cât și în celelalte SM UE, un recent Raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) a permis mai multor publicații să prezinte date privind contribuția județelor și Municipiului București la formarea PIB.
Cu o pondere de 24,7%, Municipiul București conduce detașat în acest TOP, urmat de județele Cluj cu 5,2% și Timiș cu 4,8%.
Patru județe (Constanța, Brașov, Iași și Prahova) au o contribuție la formarea PIB situată între 3,8% și 3,4%, iar ponderea altor 7 județe (Ilfov, Argeș, Dolj, Bihor, Sibiu, Mureș și Arad), se cifrează între 2,8% și 2,1%. Astfel, Municipiul București și cele 13 județe menționate mai sus au o contribuție de 65,5% la economia națională, iar restul de 28 de județe, de 34,5%.
Conform sursei de mai sus, Municipiul București se află pe primul loc și la indicatorul PIB/cap de locuitor cu 256,4% din media națională, urmat de județele Cluj – 138,1%, Timiș – 123,4%, Brașov – 119,3%, Constanța – 109,1%, Gorj – 104,2% și Sibiu – 102,3%. Restul de 35 județe au un PIB pe cap de locuitor sub media națională.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 2714
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Ombladon
Acum 1 oră
Paganini
Acum 1 oră
Didulescu
Acum 1 oră
Mioara
Acum 2 ore
Andrei