Ca baronii la Grădina de vară a lui Brukenthal. Nu ca barosanii

În prima săptămână de după Paști nu aveam nici cel mai mic chef să intru într-un restaurant în care să miroase a mâncare sau în care să văd porții mari, grase etc. Am ieșit 30 de km în afara orașului și am mers la reședința din Avrig a fostului guvernator sas al Transilvaniei, baronul Brukenthal. Să ne simțim baroni. Atenție, nu barosani!

Am ajuns spre seară, iar liniștea din jurul fostei Orangerii – acolo unde creștea înainte ananas și alte fructe exotice – de după o ploaie liniștită era locul perfect unde puteai nu numai să ai o cină gustoasă, dar și să nu auzi zgomotul orașului (care abia începe, apropo).

Spre surprinderea noastră, sala restaurantului nu era goală – la câteva mese se auzeau povești despre Sibiu, despre Iohannis și despre Germania: cred că oaspeți străini aduși aici de gazdele lor sibiene.

Ce-i drept, interiorul te transpune într-o atmosferă diferită de localurile din centrul Sibiului: pe pereți sunt atârnate tablouri ce reprezintă personalități din secolul al XVIII-lea-XIX-lea, dar printre care și-a găsit loc și replica picturii lui da Vinci, Mona Lisa, din sec. XVI, însoțite de un șir de fotografii cu Sibiul vechi. Pe fundal se aude o muzică liniștită, de jazz.

După ce am ocupat o masă liberă lângă fereastră, la scurt timp am primit și meniurile – două foi laminate format A3: cu mâncăruri pe o parte și cu băuturi pe cealaltă.

Îmi era sete și până să decid ce mănânc am comandat, la sugestia colegei de la celălalt capăt al mesei, un compot. Apoi am decis să ne luăm o pulpă de rață și o porție de „creveți prăjiți parizian” – după cum ziceam, am dorit să fim baroni, nu barosanii (din cel mai nou cântec al celor de la Vama).

După aproximativ 5 minute am primit compotul. Eu mă așteptam la un pahar, adică la ceva lichid. Dar l-am primit în farfurie. Nu știam că așa se face în Transilvania. Sau poate așa îl făcea fostul guvernator al regiunii? Bucățile de gutui, căci compot de gutui am ales (cealaltă opțiune era compot de prune), erau tăiate felii și scăldate într-un fel de sirop. Am fost asigurat de ospătar că fructele sunt din livada proprie a locației. Deși am fost surprins de modul în care arăta compotul, l-am încercat cu interes și mi-a plăcut. Da, era dulce și mult, așa că nu l-am „mâncat” pe tot - n-am vrut să mă satur din fructe înainte de a primi porția de mâncare...

Mâncare care s-a lăsat așteptată.... 40 de minute. Atât a durat până când au venit cele două porții la masa noastră. Poate nu aș fi observat acest detaliu dacă nu mă grăbeam – urma să am un drum lung în direcția est. Așa că, o recomandare ar fi să veniți la Grădina de vară de la Avrig... ardelenește: fără să trebuiască să fugiți în altă parte; să aveți timp să discutați, să vă uitați la tablouri, să trageți o gură de aer...

Gustul mâncării și felul în care arăta însă a fost mai importantă decât așteptarea. Pulpa de rață era învelită la capătul osului cu o bucată de hârtie, ca să nu ți se încleie apoi vârful degetelor. Aceasta era pe un „pat” de piure cu legume coapte tăiate fâșii. Aici m-au nimerit în țintă – combinația de carne cu legume coapte/prăjite și tăiate anume în stilul acesta sunt preferatele mele. Un lucru important – mâncarea a fost foarte fierbinte. Cred că e prima dată când comand ceva să fie atât de fierbinte. Un mare plus.

Carnea de rață mi-a plăcut tare: interiorul era moale, puteai să mesteci carnea lejer, iar marginile erau crocante. Piureul și legumele erau condimentate perfect, cele două fire de cimbru dându-le aroma necesară.

O astfel de porție costă astăzi 72 de lei.

De cealaltă parte, creveții prăjiți în stil parizian nu erau o mare descoperire și nici nu au lăsat o mare impresie. Gustul a fost important în cazul lor, iar acest lucru a reușit. Creveții erau „împăturiți” în aluat și plasați pe un „buchet de salată”, așa cum scrie în meniu. Ca „accesoriu”, în farfurie era și un mic vas cu sos dulce-acrișor, pentru diversificarea gusturilor...

Pentru această porție am plătit 59 de lei.

La final, am comandat câte o cafea, espresso scurt, care la Avrig costă 12 lei bucata. Pentru un espresso dublu mai trebuie să adaugi 5 lei. În fine, pentru cei curioși, puteți vedea mai jos meniul:

Baronul și baroneasa

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului