„Să zburăm din Sibiu, fără să ne mai uităm în stânga, în dreapta”. Scumpirea modernizării Aeroportului se va face cu fonduri UE și cu credite garantate de CJ

Proiectul privind rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Aeroportului Internaţional Sibiu R.A. pe anul 2023, care prevede scumpirea modernizării acestuia cu aproape 10 milioane de euro a fost aprobat de majoritatea consilierilor județeni. Cinci consilierii PSD au votat împotrivă, iar doi de la FDGR s-au abținut. Conducerea CJ Sibiu a făcut apel la aleșii județului și indirect la sibieni să zboare de la Sibiu atunci când pleacă în străinătate „fără să ne mai uităm la aeroporturile de lângă noi”.

Dezbaterea asupra proiectului a început cu intervenția Laurei Barac, consilier județean PSD Sibiu, care a anunțat că social-democrații vor vota împotrivă și l-a întrebat pe directorul Aeroportului, prezent în sală, „dacă s-a făcut vreo analiză de risc”.

Prezent la ședință, directorul Marius Gîrdea i-a răspuns că „riscul la acest moment este cel de a nu putea duce la bun sfârșit proiectul datorită lipsei de finanțare”. Acesta a explicat că această creștere a valorii contractului „este una impusă de contractul pe care îl avem semnat, stabilit printr-o hotărâre de guvern, care prevede că dacă depășește 365 de zile să aibă o prevedere legată de indexarea valorii. La noi indexarea se face pe baza indicelui de cost în construcții total. Evoluția acestui indice a fost una extrem de ridicată pe parcursul ultimului an și jumătate, fapt care conduce în mod direct la ajustarea acestei valori a contractului. În lipsa acestor demersuri, toată diferența respectivă ar implica lipsa cofinanțării din partea fondurilor europene”.

Pe scurt, menționăm că modernizarea aeroportului costă acum 321 de milioane de lei, conform hotărârii din 17 mai, cu aproape 50 de milioane mai mult decât valoarea aprobată inițial. 80% din această sumă sunt fonduri europene, în timp ce restul banilor reprezintă contribuția Aeroportului Internațional Sibiu (AIS). Contribuție care nu vine decât din împrumuturile pe care AIS vrea să le contracteze și care au fost garantate de CJ Sibiu.

Tocmai garantarea acestor împrumuturi de către forul județean îi nemulțumește pe consilierii PSD, dar și pe unii reprezentanți ai FDGR: dacă lichiditatea Aeroportului permite asumarea acestor riscuri și dacă instituția are un plan de obținere a unor venituri în viitor – sunt principalele lor întrebări.

„Considerați că n-ar trebui să luăm banii? Care ar fi soluția pe care o propuneți în acest caz?” le răspunde tot cu o întrebare președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.

Traficul și veniturile Aeroportului nu sunt la nivelul anului trecut

La întrebarea despre lichiditățile existente, directorul AIS a răspuns: „Ce-i drept, la acest moment traficul și implicit veniturile nu sunt la nivelurile de anul trecut. Luăm și aplicăm o serie de măsuri tocmai pentru a încerca să identificăm soluțiile optime pentru a reuși să convingem opertaori europeni pentru a redeschide sau să deschidă rute noi de la Sibiu. E clar că în acest moment fără un împrumut nu vom reuși să acoperim această diferență, dar – așa cum anunțat – suntem în discuție cu cei de la BCR care ne-au asigurat că nu va fi o problemă în semnarea unui act adițional la contractul existent (...) În acest moment există (lichiditate)”.

A urmat intervenția Danielei Cîmpean pe acest subiect, după ce la ședința extraordinară din 17 mai nu a fost prezentă să răspundă la nedumeririle consilierilor:

Explicațiile lui Cîmpean: „Ultimul tren spre Aeroport”

„Cunoscând situația și văzând discuțiile care au avut loc, am ajuns la concluzia că nu s-a înțeles ce e cu această investiție, de ce acum și de ce e nevoie de acea majorare (...)

Acum, în această perioadă, este ultima, dar ultima șansă pe care o avem ca să facem investiții de asemenea amploare, folosind bani europeni. Orientarea UE este că în viitor nu vor mai fi finanțări euorpne, pentru dezvoltarea traficului aerian. Se discută despre dezvoltarea transportului verde. Orientarea este că vor rămâne în picioare aeroporturile care se vor putea susține. Niciun euro din bani europeni nu va mai fi alocat pentru dezvoltare de aeroporturi în Europa. Noi am prins ultimul tren, ultima șansă ca să putem să facem o astfel de investiție.

Vorbim de aproape 60 mln de euro, care niciodată, dar niciodată nu ar fi putut fi asigurată din banii județului. Prin urmare, aveam de ales între a aborda acest proiect și a dezvolta AIS sau a rămâne cu el în forma pe care o aveam până acum.

De ce majorările? Pentru că știm și vedem că sunt creșteri de costuri, atât cu materialele de construcție, cât și cu forța de muncă, iar acele majorări nu sunt făcute că le cere cineva, ci sunt făcute pe baza normelor legale care ne obligă să stabilim anumite indexări. Nu le-am făcut doar că ne-a cerut constructorul. El a avut la bază norme legale și pe care suntem obligați să le aplică; dacă nu le aplicăm ne dă în judecată (...)

Prin urmare, dacă nu făceam această majorare acum, folosindu-ne de posibilitatea pe care și POIM ne-o dă, să luăm inclusiv această actualizare din fonduri UE, mai târziu o dădeam din banii noștri. Acum dăm 80% din bani europeni, 20% din banii noștri.

Facem această dezvoltare la AIS și pentru a asigura Aeroportului posibilitatea să-și facă venituri proprii, folosind mai multe spații în interiorul acestui terminal. Pe lângă faptul că era absolut necesar să creăm condiții pentru operatorii aerieni, cât și pentru pasageri (...)

Suntem dispuși să vă oferim toate datele, astfel încât să nu creăm teme false în spațiul public, să nu ne jucăm cu proiecte majore importante pentru județul Sibiu. Doamne ajută să reușim să finalizăm acest proiect în termen și să ne bucurăm că va fi o mare realizare în acest județ, ca pe bani europeni să avem o investiție atât de consistentă în județul nostru”.

Întrebările retorice

Barac a insistat, dar retoric: „Dacă nu sunt călători, ce să facă cu aceste spații?” 

„Rolul nostru nu e să punem întrebări retorice, ci să punem în balanță ce este mai important. Vă întreb acum, considerați că CJ și Aeroportul n-ar fi trebuit să acceseze acești bani europene?”, a replicat președinta CJ Sibiu.

Totodată, Cîmpean a ținut să amintească despre faptul că „la un moment dat, CJ Sibiu și-a asumat să garanteze împrumutul făcut de AIS. Tocmai pentru că am avut în vedere că dacă AIS nu va putea să suporte acest împrumut, CJ își asumă să garanteze împrumutul respectiv. Dezvoltarea presupune și astfel de etape”.

Tischer: Noi am vrut un business-plan pe care nu l-am primit

După intervenția sa, Gabriel Tischer, consilier FDGR, i-a replicat lui Cîmpean: „Noi am înțeles despre ce e vorba”, referindu-se la necesitatea scumpirii Aeroportului.

„Înțelegem și faptul că trebuie să prindem ultimul tren și că există reglementări legale care ne obligă să majorăm investiția. Dar noi nu putem să face lucrul acesta fără a pune în balanță faptul că veniturile viitoare ale AIS trebuei să fie corelate cu cheltuielile generate de aceste credite. Sigur că până la un anumit nivel ne-am asumat lucrul acesta. Acum am considerat că nu trebuie să ne asumăm, fiindcă dacă acest ultim tren ne ducem la situația de incapacitate de plată a Aeroportului, nu credem că e bine”, a argumentat consilierul votul de abținere. 

Soluția pe care o vede Tischer, este că AIS ar fi trebuit să prezinte un plan de afaceri. „Asta am cerut. Dacă am fi avut dovada faptului că există o gândire strategică pe 5 sau 10 ani unde aceste împrumuturi dovedesc capacitatea de rambursare, n-am fi avut niciun fel de discuții”.

„Să susținem Aeroportul nu doar declarativ”

Vicepreședintele CJ Sibiu Vlad Vasiu a intervenit, spunându-i că „există o analiză cost-beneficiu, care a stat la baza proiectului inițial” și chiar „o perioadă de grație, în care nu se plătește rambursarea împrumutului tocmai ca acea analiză să ducă nivelul de creștere a pasagerilor până în punctul în care plata devine extrem de sustenabil”.

Marius Gîrdea a completat: „Momentul în care s-au luat deciziile legate de dezvoltarea AIS aveau la bază o serie de inputuri, raportate la o evoluție a traficului de pasageri din ultimii ani și pe prognozele acceptate de industria aeronatutică. Prevedea și mecanisme prin care AIS să poată să ramburseze acest împrumut. La acest moment, lucrurile sunt într-o direcție în care nu cred că mai putem să oprim acest proiect, care e la jumătate. Orice alt demers decât cel de a merge înainte nu cred că poate duce la nimic pozitiv”.

Detalii despre „perioada de grație” și mecanismul de rambursare a împrumutului nu au fost oferite în cadrul discuțiilor.

Înainte de supunerea la vot a proiectului, Daniela Cîmpean a ținut să puncteze faptul că „Aeroportul acesta se face acum ori niciodată”, iar Vasiu a conchis în stilul caracteristic de evidențiere a mândriei sibiene: „Ori de câte ori am ocazia o să revin cu un apel către dvs.: Aeroportul este al comunității sibiene. Dacă noi toți nu susținem activitatea Aeroportului, atât declarativ, cât și să zburăm de aici și dacă nu facem decât să căutăm că se deschid alte aeroporturi (...), nu ajutăm pe nimeni. AIS este al Sibiului, al comunității sibiene, nu concurăm cu nimeni. Avem proiectul nostru de dezvoltare și de creștere. Haideți să nu ne mai uităm în stânga, în dreapta, în alte părți. Să tragem cu toții și să zburăm din Sibiu”.

Cu 23 de voturi pentru, cinci împotrivă și două abțineri proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Termenul limită pentru extinderea Aeroportului din Sibiu - decembrie 2023

Amintim că valoarea totală actualizată a proiectului pentru faza I - „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii aeroportuare – activități economice” al Aeroportului Internațional Sibiu R.A. - se ridică la aproape 322 de milioane de lei, față de valoarea 272,5 milioane lei, aprobată în mai 2022.

Citește și: Extinderea Aeroportului din Sibiu se scumpește cu aproape 20%

Termenul limită de finalizare a construcției este 31 decembrie 2023. 

Terminalul va avea o suprafață construită de 22.400 m.p., cu o capacitate totală de procesare de appx. 2,5 milioane de pasageri, 6 filtre de securitate, 7 automate pentru self check-in, 10 ghișee check-in cu operator, unul dintre acestea deservind fluxul de VIP, 7 porți de îmbarcare, precum și alte dotări necesare traficului aerian internațional intra și extra comunitar, plus spații publice de uz comercial și utilitar.

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Ion Surdu

Redactor