Proiect în patru sate și-un oraș: cu ce se mândresc sibienii, ce-și doresc și cum pot obține

O asociere formată din trei ONG-uri a implementat în zece localități – din care cinci din județul Sibiu – un proiect prin care să îi determine pe oameni să devină o „societate civilă”: adică să se implice în luarea deciziilor. Proiectul a pornit și de la lucrurile cu care se mândresc comunitățile din zona Colinelor Transilvaniei.

Este vorba de locuitorii din satele Hoghilag, Richiș, Alma Vii (foto principală), Mălâncrav și, respectiv, Agnita, care - alături de cei din Saschiz, Archita și Daia (din județul Mureș) și cei Viscri și Criț (județul Brașov) – sunt vizați de un proiect numit „Model de parteneriat activ pentru o dezvoltare durabilă în Colinele Transilvaniei”.

Proiectul pornește de la discuții cu oamenii fiecărei comunități, pentru a afla starea actuală a lucrurilor și care sunt năzuințele din zonă. Din răspunsurile centralizate de cei care implementează proiectele, pare să rezulte că în comunitățile rurale din județul Sibiu, cel puțin, oamenii au mai multe motive să se mândrească decât cei care locuiesc în micul-urban.

Astfel, dacă locuitorii Agnitei găsesc că farmecul orașului este dat de ”unitatea localnicilor de a se implica”, de mici inițiative antreprenoriale și evenimentele culturale recurente, sătenii din Richiș adaugă, spre exemplu, faptul că antreprenorii lor au deschis afaceri și mai puțin răspândite (cursuri de yog sau servicii din zona spa-masaj). Asta în timp ce cei din Hoghilag, de exemplu, se mândresc și cu investițiile în infrastructura educațională modernizată. 

Fiecare cu problemele lui

Drumuri mai bune sau medici, inclusiv pe specializări, sunt probleme comune larg răspândite nu doar în cele zece comunități vizate de proiectul în discuție. În cadrul căruia oamenii au fost încurajați să identifice și problemele specifice fiecărui loc. Cum ar fi gestionarea incendiilor de pășune din Mălâncrav, amplasarea de coșuri de gunoi stradale în Richiș sau o mai bună gestionare a parcului Steinburg din Agnita.

Pentru rezolvarea unor astfel de probleme este nevoie și de implicarea comunității, în primul rând prin „presiunea” pe care acestea o pot pune pe reprezentanții administrațiilor locale responsabile de rezolvarea unor astfel de probleme. Implicarea oamenilor poate porni de la a participa la o ședință a consiliului local, este una din metodele la care localnicii pot apela pentru a prioritiza alocarea banilor publici. Exemplu în acest sens a fost dat proiectul de reglementare a accesului mașinilor în satul Viscri și asfaltarea drumului până la intrarea în sat, proiecte pentru care au fost generate numeroase petiții până la implementare.

Sau la Alma Vii, unde accesul înspre sat era făcut pe un drum pe care „oamenii își rupeau mașinile la propriu”. „Au făcut o petiție, depusă la toate autoritățile și, la final, prin acest lucru, au reușit ca drumul lor să fie asfaltat. Dacă oamenii devin conștienți de puterea pe care o au - este un prim pas. Prin implicarea lor se prioritizează banii în bugetul Consiliului local și lucrurile pot merge mai departe”, a descris Carmen Pădurean, managerul de proiect.

„Unde suntem acum” și ce vrem într-un „viitor mai bun”: ce au răspuns localnicii

 

Sursa infograficelor: PACT2020

O comunitate unită se dezvoltă

WWF România - Fondul Mondial pentru Natură, Mihai Eminescu Trust și Asociația Mioritics sunt asociațiile care implementează proiectul în discuție zona Colinelor Transilvaniei, arie în care se regăsesc 44 de comunități.

„Când o comunitate devine unită, ea se dezvoltă din punct de vedere cultural și social. Dacă reușește să valorizeazeze capitalul natural și uman în mod sănătos, atunci ea poate prospera și economic. În Colinele Transilvaniei, ne bucurăm să avem câteva exemple de astfel de comunități, a căror existență a contat, negreșit, în obținerea certificării ca destinație pentru ecoturism, în noiembrie 2022. Această recunoaștere este acordată de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, pe baza unui set complex de criterii calitative. Este clar că elementele umane, naturale și economice sunt interdependente, se susțin, se hrănesc unele pe altele,” spune Cristina Iliescu, din cadrul Asociației Mioritics.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi