Discuție Ciolacu – Orban: Un tren de mare viteză care să lege București de Budapesta ar urma să treacă prin Sibiu. Între Brașov și Sibiu linia CFR nu e electrificată

Proiectul unui tren de mare viteză București – Budapesta a fost discutat, miercuri, la București, în cadrul întâlnirii private dintre premierii Marcel Ciolacu și Viktor Orban, întâlnire la care au mai fost prezenți ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și liderul UDMR, Kelemen Hunor, potrivit surselor G4Media și Economedia.

Trenul de mare viteză între București și Budapesta ar putea reduce considerabil timpii de călătorie, care acum sunt de peste 8 ore cu trenul. Totuși, un astfel de proiect este foarte costisitor, în condițiile în care în prezent, cele mai rapide trenuri din România ating doar 160 km/h.

Există două variante pentru traseu: una prin Sibiu, Cluj și Oradea, de 590 km, și o variantă hibridă care să combine segmente modernizate și noi aliniamente.

Costurile unei astfel de investiții ar varia între 17 și 25-30 de miliarde de euro, potrivit estimărilor Ministerului Transporturilor.

Traseu propus: Pitești,  Sibiu, Cluj și Oradea

Acum, legătura spre Budapesta se face pe M 200 prin Brașov – Sighișoara – Arad – Curtici (frontieră Ungaria) pe care sunt contracte în execuție pentru reabilitare/modernizare la viteza maximă de 160 km/h, respectiv pe M 300 Cluj – Oradea – Episcopia Bihor, toate cele patru contracte de electrificare și modernizare fiind semnate prin PNRR, dar tot pentru viteza maximă de 160 km/h.

Între Sibiu și Brașov linia de cale ferată nu este electrificată, iar distanța de aproximativ 150 de kilometri e parcursă în 2 ore și 50 de minute cu trenul rapid, cel mai scurt timp. Acum, distanța dintre București și Budapesta se parcurge în peste 15 ore, conform cfrcalatori.ro și bileteinternationale.cfrcalatori.ro.

Pentru legătura București – Brașov via Predeal  s-a ales varianta unui tunel de 10 kilometri, traseul care va include cel mai lung tunel din România fiind aprobată de Comisia Europeană pentru că va face parte dintr-un coridor strategic internaţional de mare viteză, potrivit unui răspuns al companiei CFR Infrastructură transmis Economedia.

Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să lege rețeaua națională feroviară de cea central și vest-europeană, Ministerul Transporturilor prezenta în primăvara anului 2022 două variante. Primul traseu este prin Pitești,  Sibiu, Cluj și Oradea cu o lungime de 590 km, în timp ce al doilea este un traseu hibrid care să includă unele segmente modernizate pentru viteza de 160 km/h (Coridorul Brașov – Arad prin CEF și POIM sau Cluj – Episcopia Bihor prin PNRR) combinat cu aliniament nou pentru viteze de peste 200 km/h.

„În acest context, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii manifestă interes pentru o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită (superioară vitezei de 200 km/h) care să conecteze zona Constanța / Port Constanța cu capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă. În urma unei analize preliminare realizată de către experții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii au rezultat două potențiale abordări:

⦁ Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei căi ferate de mare viteză / viteza sporită poate fi: București – Pitești – Curtea de Argeș – Sibiu – Mediaș – (Tg. Mureș) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor. Această soluție ar urma să fie validată de rezultatele studiului de fezabilitate. Lungimea căii ferate de mare viteză are o lungime de aproximativ 590 km și ar urma să aibă un cost estimat de 25 – 30 mil. EUR/km (ceea ce ar conduce la un cost estimat al investiției de aproximativ 17 mld. EUR).

⦁ Un aliniament hibrid ce include secțiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversări montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h în funcție de aspectele geografice și cele de rentabilitate economică pe anumite porțiuni ale traseului. O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de proiecte de modernizare. Astfel traversarea montana s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR – cale ferată convențională (ex. Câmpina – Predeal – Brașov) dacă se va alege o soluție de aliniament cu tunel și geometrii în plan și profil (declivități mici și raze de curbură mari), caracteristice liniilor de mare viteză. În acest context, este propusă realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construcția primei căi ferate de mare viteză din România cu un cost estimat de 120 mil. EUR (142 mil. EUR cu TVA)”, potrivit documentului publicat de Ministerul Transporturilor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro