„Sibiu cultural este lovit crunt”. Directorul Bibliotecii ASTRA, despre ideea Guvernului de a reduce cheltuielile în Cultură

Directorul Bibliotecii ASTRA, Răzvan Pop, consideră „absolut șocantă” ordonanța venită de la Guvern, prin care se propune reducerea cheltuielilor pentru domeniul Culturii, mai ales în anul în care România deține titlul de Capitală Culturală Europeană prin orașul Timișoara. „Sibiul cultural este lovit crunt”, subliniază Pop și spune că propunerea de comasare a instituțiilor culturale este gândită în „stil criptocomunist”.

„Este absolut șocant că în 2023, în anul în care avem Capitală Culturală Europeană, se propune o astfel de justificare legislativă pentru reducerea fondurilor. Sunt total de acord că fondurile trebuie reduse, sunt total de acord că sunt instituții care nu funcționează, sunt total de acord că statul român trebuie reformat și regândit. Dar îmi pun întrebarea de ce începem cu cultura și de ce lovim direct în cultură. Mai ales cultura, care în mare măsură are autonomie, funcționând în mare măsură prin baza autonomiei administrației locale publice locale căreia îi este subordonată. Președinții de consilii județene și primarii, într-un fel sau altul, susțin cultura. Dacă există această libertate de decizie, să decidă consiliile județene și primăriile dacă doresc să ne comaseze sau dacă doresc să anuleze anumite funcții și structuri”, este reacția directorului Bibliotecii ASTRA din Sibiu, Răzvan Pop, atunci când i-am solicitat un punct de vedere cu privire la proiectul Ordonanței de Urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată pe 2 august. Conform documentului, toate instituțiile de cultură care au mai puțin de 50 de angajați ar urma să treacă printr-un proces de reorganizare, desființare, comasare sau fuzionare.

„O comasare gândită în stil criptocomunist”

„Sibiu cultural este lovit crunt”, subliniază Pop. În ceea ce privește comasările propuse prin proiectul acestei ordonanțe, directorul Bibliotecii ASTRA crede că propunerea este făcută în baza unor simple discuții care vin doar din restrângerea posturilor. „Nu poți să amesteci capra cu varza. Este absolut aberant să ne gândim că o să avem instituții culturale care funcționează la un loc. Cum unești? Din toate instituțiile culturale din Sibiu sunt câteva care au peste 50 de angajați. Păi ce facem: unim teatrul cu biblioteca, muzeul cu filarmonica? Fiecare funcționăm pe altă lege. Dar chiar și așa, care ar fi logica unui management proactiv între o bibliotecă, dau exemplul nostru, care are cu totul alt scop și o filarmonică sau un muzeu sau un ansamblu folcloric sau o revistă. Este absolut aberantă ideea aceasta”, explică Răzvan Pop. 

Citește și: Cheltuielile pentru cultură în Sibiu ar putea fi reduse la jumătate

Acesta mai atrage atenția că nu 30%, ci 70% din instituțiile culturale se vor închide: „Nu va mai funcționa nicio entitate în mediul rural, muzeele rurale nu au 50 de oameni, bibliotecile, care oricum sunt câte sunt, nu au 50 de oameni, nu mai vorbim de alte evenimente”. În ceea ce privește celelalte evenimente culturale, Răzvan Pop spune că pe lângă implicarea diferitor ONG-uri, fundația o fac instituțiile. „Noi facem activitatea zilnică culturală: mă refer la expoziții, la lansări de carte, la prezentări, la conferințe. Noi suntem cei care le organizăm; or, lucrul acesta absolut va dispărea. Este o comasare gândită în stil criptocomunist. Pe vremea comuniștilor funcționa o mare entitate culturală care coordona totul la nivelul județelor. Păi ajungem la același nivel?”, se mai întreabă Pop. 

„Ne dorim o țară fără Litere, fără Filozofie, fără Istorie?”

În același context, Răzvan Pop atrage atenția că, dacă va fi adoptată în forma propusă, se vor anula și posturile. „Știți ce înseamnă asta? Bine, anulăm, dar ce facem cu debutanții? Eu predau într-o facultate cu profil socio-uman. Credeți-mă, că deja este greu să convingi studenți, pentru că salariile în mediul cultural sunt cum sunt. Oameni foarte buni, studenți, doritori care vor să facă Istorie sau Litere, nu vin la Istorie sau Litere, merg la IT sau la Medicină, pentru că până la urmă și părinții lor îi împing spre o viață mai bună și mai liniștită. Iar aceste studii rămân doar ca și un hobby. Or, lucrul acesta deja se simte. Și nu vorbesc doar de Sibiu, ci și de București și de Cluj - peste tot aceste facultăți de studii umaniste au de pierdut și pierzi studenți și este greu să-i chemi. Păi, cu această închidere, câteva generații - vreo trei în spate și vreo trei în față - nu vor mai avea posibilitatea să se să se angajeze, pentru că în cultură nu există mediu privat. Dacă facem acest lucru lovim și în viitorul cercetării românești. O să avem niște probleme fantastice de funcționare, chiar dacă, să spunem, la un moment dat se va reveni, pentru că asta ar fi un argument, nu vor funcționa, pentru că ani la rând va trebui să reparăm ceea ce se întâmplă acuma. Or, lucrul acesta este înfiorător, credeți-mă”, ne-a mai spus directorul Bibliotecii ASTRA. În încheierea ideii, Răzvan Pop crede că acest lucru va duce la o reducere și mai mare a studenților către facultățile umaniste și acestea se vor închide. „Or, sincer, ne dorim o țară fără Litere, fără Filozofie, fără Istorie?”, se întreabă Pop. 

„Noi ne lăudăm cu FITS, cu ASTRA Film, cu Poets în Transylvania, cu Festivalul Cântecele Munților, dar lovim fix în ele”

O altă prevedere din proiectul ordonanței guvernului se referă la reducerea cheltuielilor. „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”, scrie în proiect.

„Vă invit să vorbiți cu Consiliul Județean și cu Primăria municipiului Sibiu, dar și cu Primăria municipiului Mediaș sau cu alt primar cât investesc în cultură. Și nu vorbim doar de Sibiu. Uitați-vă și la Cluj, și la Timișoara, și la Iași. Păi, programul Timișoara 2023 n-ar fi funcționat pe 7%; agendele culturale nu pot funcționa pe 7%. La un moment dat se făcuse un calcul, era empiric, ce-i drept, dar ne putem da seama: la nivelul de intervenție bugetară pe care doar cele trei instituții majore ale administrației locale sibienele le oferă, se ajunge la un procent de 30% dacă nu și mai mult, aproape o treime din bugetul național dat pe Cultură. Mă refer și la investiții, și la agendele culturale, și la susținerea de programe, și la salarizare ș.a.m.d. Păi, dacă reducem la 7% cum mai poate Teatrul din Sibiu să țină Festivalul, cum mai poate dl. Budrală să facă ASTRA Film, cum mai poate Radu Vancu să facă Poets in Transylvania, Silvia Macrea să organizeze Cântecele Munților etc.? Cum mai pot funcționa instituțiile propriu-zise? Noi ne lăudăm cu aceste evenimente, ne declarăm, spunem că sunt embleme ale statului român, dar lovim fix în ele”, argumentează Răzvan Pop.

De ce nu e de mirare că se lovește în Cultură?

Întrebat de ce crede că atunci când apar astfel de idei de reducere a cheltuielilor acestea se referă în primul rând la Cultură, directorul Bibliotecii ASTRA din Sibiu spune că nu e de mirare acest lucru. „Ani la rândul aici s-a ajuns - prin crearea unui făgaș criptocomunist cultural, prin susținerea unor non-valori, prin promovarea ideii că poți să ajungi sus fără un bagaj cultural, prin faptul că avem un procent înfiorător de analfabeți funcțional în România. Sincer, ne miră? Pe mine unul nu mă miră. Și este foarte simplu să anulăm cultura. Dar, într-adevăr, poate că undeva prin te miri ce locuri ale României, cultura înseamnă zilele satului respectiv cu mici și bere. Dar dacă atâta înțelegem că se poate, păi nu ne dăm seama că lovim de fapt în toate entitățile posibile și imposibile? Dacă se renunță la aceste activități, la aceste instituții de cultură, credeți-mă, că regresul României va fi înfiorător (...) Nu mai vorbim că bibliotecile abia mai trăiesc în mediul rural și orașele mici. Nu mai vorbim că muzeele cu greu reușesc să restaureze și să pună în valoare patrimoniul din România. Nu mai vorbim că monumentele cad de fapt. Noi ce facem? Lovim în temelie. Iar când lovești în temelia culturii, lovești în temelia unui stat”, concluzionează Răzvan Pop.

Care e soluția?

Directorul Bibliotecii ASTRA propune și o soluție: „Soluția cea mai simplă este introducerea sau alăturarea Culturii de domeniul Educației și Sănătății și excluderea din această ordonanță. Nu cred că sunt soluții de mijloc. Este momentul ca, în sfârșit, România - nu cred că avem o clasă politică care să fie deschisă la așa ceva în acest moment - să creeze și să gândească pe termen lung o strategie culturală”, conchide Răzvan Pop pentru Turnul Sfatului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ion Surdu

Redactor