Record de berze în Sibiu în acest an. Un sas face recensământul acestor păsări din 1988: „Încă au condiții aici”

Din 1988, Friedrich Philippi numără berzele care în perioada caldă a anului își fac cuiburi pe stâlpii sau hornurile din județul Sibiu. Are la el statistica pentru toți anii de când a preluat această misiune de la socrul său, cunoscutul profesor și ornitolog Werner Klemm, pe care ne-o prezintă cu mult interes și satisfacție: datorită acestei munci poți vedea evoluția numărului de berze în județul Sibiu.

Ne-am întâlnit cu Friedrich Philippi la Casa Teutsch cu aproape două săptămâni înainte de a pleca berzele în țările calde. „În 23 august își iau la revedere, se duc. Sigur că mai sunt câteva care pleacă mai târziu, dar în medie vin în 21 martie și în 23 august pleacă. Și ce e mai interesant - pleacă mai întâi tineretul, care nu a mai fost plecat. De unde știe barza unde să plece? E ceva ereditar”.

Friedrich Philippi s-a născut în anul 1942 la Brașov. A studiat Geografia și Biologia la Cluj, iar în 1965 a fost repartizat la Liceul Pedagogic și la Școala Brukenthal din Sibiu. De atunci, a predat la ambele școli cele două discipline. Până în 2013, când și-a încheiat cariera la catedra, predând vreo șapte și după pensionare.

În timpul activității sale la școală a avut și alte ocupații, pe care le numește „onorifice”: a condus prelegeri în limba germană timp de 22 de ani de la Universitatea populară; a fost membru în Corul Bach care a funcționat în cadrul Filarmonicii de Stat, apoi în cadrul Bisericii Evanghelice, din 1966 până la pandemie; președinte al comisiei școlare a Forumului german din Transilvania. Tot el este autor a două volume fotografice în care a documentat inscripțiile de pe casele săsești din România („era o modă în secolul XIX, care s-a pierdut, de a scrie o inscripție pe fațada casei; sunt în general citate biblice”) și plăcile comemorative ale celor căzuți în Al Doilea Război Mondial; precum și a documentat cultura școlară din România, adunând o colecție de manuale folosite în școlile germane din secolul al XIX-lea până astăzi.

Are multe de povestit, dar convenim să ne revedem în altă zi pentru a discuta și a afla lucruri inedite și mai puțin cunoscute pe care le-a descoperit de-a lungul anilor. Dar până atunci, discutăm despre berze, deoarece are în mâini rezultatele recensământului din acest an al păsărilor care – dacă se întreabă cineva de ce sunt importante acestea – reprezintă un barometru al sănătății teritoriului în care se află.

„În 1988, m-am angajat eu să continui recensământul berzelor”

„Cu berzele s-a ocupat socrul meu care a fost profesor de biologie, tot la Liceul Pedagogic, Werner Klemm. În 1988 a plecat în Germania și nu era nimeni să continue recensământul berzelor pe care l-a făcut până atunci câțiva ani. M-am angajat eu să fac asta. E foarte important să fie un șir de date pe o perioadă de timp mai lungă, să poți observa o evoluție pozitivă sau negativă. Din 1988 am început monitorizarea berzelor în județul Sibiu. În primii ani, am făcut-o și pentru județul Brașov, dar nu reușeam. Inițial, mă mai ajutau preoții de la sate, dar mai târziu au dispărut, nu mai avem decât foarte puțini și așa că trebuia eu să mă deplasez”, povestește Philippi despre cum a început să se ocupe de observarea berzelor.

Apoi scoate dintr-o mapă două foi A4, în care e un amplu tabel cu datele recensămintelor anuale efectuate din 1988 - pe prima pagină sunt datele până în 2012, iar pe cea de-a doua – din 2013 până în prezent. Datele din ultimul an sunt scrise cu pixul: „Acesta e rezultatul celor 35 de ani de muncă”.

Tabelul include date despre numărul localităților în care sunt berze – cu cuiburi și fără cuiburi; numărul de pui, numărul de cuiburi - ocupate și părăsite etc. Fridrich Philippi ne explică cele mai importante date pe care să le avem în vedere:

Una Albă. Record de pui de berze în 2023. Explicația: „Încă au condiții”

„În 1988 au fost 53 de localități, după aceea, cu județul Brașov, am avut 271 de localități, pe urmă am restrâns pe Sibiu. Acum avem 170 de localități în care știu că sunt sau (sunt cuiburi, dar) nu sunt berze. De deplasat ne deplasăm acolo unde sunt berze - adică în 2023 am fost în 111 localități din 170.

În acest an, în cele 111 localități au fost 291 de cuiburi ocupate. Dintre acestea, 250 au pui - deci, nu toate perechile au pui. Numărul puilor în acest sezon a fost de 848 – anul acesta a fost un record de pui. Am găsit mai multe cuiburi noi și localități noi unde nu au fost pui până acuma. De exemplu, la Mag, la Amnaș. Dar cea mai importantă cifră e asta - 3,39. Adică, în medie, perechile cu pui au avut 3,39 pui. Cifra asta e foarte mare; cu cifra asta ne putem lăuda față de alte țări, care nu au decât o medie de doi pui pe cuib”.

Îl întrebăm cum se explică această cifră înaltă, acest record de pui. „Înseamnă că au condiții. Încă. Agricultura nu e atâta de intensivă, ca să dispară posibilitățile de hrană, cum e, de exemplu, în Danemarca. Am un prieten în Danemarca, specialistul pe țară, și a venit de trei ori la noi să ne ajute la recensământ. Ei nu mai au decât cinci cuiburi în toată țara. Acolo agricultura e intensivă, e cu chimicale, ogorul vine până la șosea, nu mai e nicio fâșie liberă, liniile de deasupra pământului au dispărut; nu au unde să se oprească să facă un cuib”.

Cașolț -5 pui așteptând hrana. FOTO: Andreas_Zeck_24.06.2023

Ajutat de doi germani

De 22 de ani, Friedrich Philippi spune că este ajutat la efectuarea recensământului de doi prieteni din Germania, pasionați și ei de natură. „Vin de 22 de ani să mă ajute. Acum am noroc de ei, vin cu microbuzul și mergem cu mașina lor, adică nu trebuie să conduc eu. Mergem cu binoclu și numărăm puii. O facem înainte să zboare din cuib, că dacă zboară nu mai știi care aparține de care”.

Și apariția noilor gadgetu-uri îi ușurează munca. „Până acuma trebuia să stai în apropierea cuiburilor, să aștepți până se scoală toți puii. Anul acesta am fost prima dată cu drona, împreună cu un cunoscut. Și merge mult mai ușor lucrul. E foarte silențioasă, nu-i sperii – imediat face poza, te uiți, îi numeri și pleci. Altădată, trebuia să stai câte o jumătate de oră și în funcție de vreme e mai dificil (...)”.

Cei doi nemți care vin să-l ajute la recensământ își rezervă anual o săptămână pentru acest lucru. „Nici nu ajung la Sibiu. Deja încep la graniță; între județe, spre Sebeș, pe drumul național, e un monument, pe care e un cuib. De acolo încep să numere toate localitățile”.

Recensământul berzelor 2023_cu participarea Dnei Consul, Kerstin Ursula Jahn. Foto: Matthias Ewert_26.06.2023

Recensământul berzelor în județul Sibiu: pe localități

Apoi scoate alte foi, în care e trecută toată statistica, pe localități, din județul Sibiu. Aflăm în ce sate au fost în acest an cele mai multe berze, cei mai mulți pui de berze, cele mai multe cuiburi etc.

„La Cristian sunt cele mai multe - 62 de cuiburi și 186 de pui. E record anul acesta, așa ceva nu a mai fost. Urmează Orlat - 20 de cuiburi și 44 de pui; la Nocrich - 9 cuiburi, 39 de pui; la Brădeni - 6 cuiburi, 16 pui; la Porumbacu de Jos - 8 cuiburi, 15 pui; la Scorei - 6 cuiburi, 19 pui; la Merghindeal - 10 cuiburi, 28 de pui. Acestea sunt localitățile cu populația cea mai mare. În total, 291 de cuiburi, 848 de pui; mai sunt trei cuiburi neocupate.

Am numărat și cuiburile de pe stâlpii electrici, ca să știm situația – în acest an, 82-83% dintre acestea sunt pe stâlpi electrici. Am pornit de la 11%. E o tendință de a-i goni de pe horn. E un conflict între oameni și păsări, dar e inclusiv pentru că înainte la sate hornurile erau singura posibilitate pentru cuiburi. Și tendința asta continuă. Din cauza asta ar trebui sprijiniți, pentru că acum vine conflictul cu Electricitatea. Când plouă, ele își fac cuibul pe stâlp, atinge firele, se face scurtcircuit. Am avut câteva cazuri când a ars cuibul. Sau deranjează, fac mizerie pe conducte”, povestește interlocutorul nostru.

Alta Neagră. Sunt necesare suporturi pe stâlpii electrici, dar „numai cei de la Sibiu nu au reacționat”

Philippi se arată însă îngrijorat și dezamăgit de faptul că reprezentanții Electrica din Sibiu nu întreprind acțiuni pentru a contribui la dezvoltarea unui mediu favorabil berzelor pe teritoriul județului, referindu-se la instalarea de suporturi pe stâlpii electrici. „În Brașov, Mureș sau Satu Mare cei de la Electrica au montat unele suporturi. Am avut acum câțiva ani un simpozion unde au fost chemați reprezentanți de la Electrica să vadă cum se poate face; a fost editat un ghid. Numai cei de la Sibiu nu au reacționat. Avem diferite modele pentru stâlpii respectivi. Cine s-a arătat interesat, a cerut și a primit planurile, ca să le poată realiza. La noi în Sibiu avem puse de doamna Gritu (Miruna Gritu, președintele Asociației Prietenii Berzelor din Cristian – n.n.) la Cristian – soțul ei face suporturile, ea discută cu Electrica. De aceea sunt la Cristian atâtea berze”.

Friedrich Philippi ne arată diferite modele de stâlpi ce pot fi utilizați astfel încât să poată fi utilizați și de berze: spre exemplu, cu atârnarea conductelor de medie tensiune în partea de jos.

Dar cele mai multe nu sunt așa: „Dacă se așază aici, barza se electrocutează și moare”. 

„Uitați ce se întâmplă când nu e izolat”:

Foto: Helmut Eggers, Steffen Hollerbach în 2017

Situația se mai poate rezolva și cu unele tipuri de teci, din material plastic - dacă se așază pe ele, nu se întâmplă nimic, explică Philippi. „Prietenii mei au adus acum mai mulți ani niște teci, de care nu a fost nevoie în Germania. Stau nefolosite la doamna Gritu, pentru că Electrica nu a dorit să le instaleze”.

Berzele din orașul Sibiu

În imaginea de mai sus este evoluția berzelor în ultimele trei decenii, din care se poate observa că au mai fost ani favorabili din acest punct de vedere. „Sunt variații. Depinde de vreme; nu se întorc la timp sau se întorc prea târziu pentru că pe drum din Africa pot fi perioade mai grele sau mai aruncă din pui dacă nu are destulă hrană. Dar, în general, linia de mijloc rămâne cam la fel, poate chiar ușor crescătoare. Deci, după ce lucrezi 33 de ani, acesta e rezultatul (zâmbește)”.

Îl întrebăm care e situația în oraș și aflăm că și aici situația a fost bună în acest an. Situație care e prezentată pe o hârtie, cu scris de mână – numărul cuiburilor, respectiv al puilor de berze din 1999 până în acest an:

„Am avut și șase, și șapte cuiburi în Sibiu. În centru, pe Casa Albastră, de exemplu, a fost un cuib, lângă Muzeul Brukenthal. Lângă Podul Minciunilor, pe casa din stânga a fost un cuib... Cinci – patru – trei – doi, acum avem iarăși patru (cuiburi), dar s-au retras spre exterior. Toate sunt pe foste coșuri din industrie; pe fosta Manu Tanța de exemplu – anul trecut și anul acesta nu au avut pui, dar sunt aici, pentru că au intervenit pescărușii și îi deranjează”.

Lupta cu pescărușii

Friedrich Philippi spune că distanța din centrul orașului până la sursele de hrană a determinat scăderea numărului de cuiburi din oraș. „Trebuie să zboare distanțe mari și asta contează. În Orașul de Jos, unde a fost recent o intervenție a ISU, au fost patru pui acolo. Acum 2 ani a fost cuib pe celălalt horn, mai mare, iar din cauza pescărușilor, s-au retras pe cel mic, cu paratrăsnetul pe care tot trebuie să-l ocolească. Unul din părinți avea un inel la picior cu cifrele 8421. Cei de la Milvos mi-au transmis că a fost inelat la Bruișor, județul Mureș, acum 2 ani - la 80-85 km de Sibiu. Adică unul din cei doi părinți de acolo. Și faptul că au avut pui deja după 2 ani e mare lucru, pentru că de obicei fac pui în al treilea an (...) Burlacii umblă aiurea, se adună, dorm pe copaci, afară undeva. O dată am fost spre Poplaca, unde e o pădure de pin și seara veneau vreo 50 de berze și stăteau ca lumânările – foarte frumos”, povestește cel care monitorizează berzele în fiecare an în județul Sibiu.

Conform statisticii prezentate, în acest an în orașul Sibiu au fost identificați opt pui de berze; jumătate dintre ei au fost în cuibul din Orașul de Jos. „Mai sunt doi pe Frigoriferului și doi mai la margine, pe drumul spre Ruscior. Sunt cuiburi noi, apărute de 2-3 ani”, explică Philippi.

Despre lupta cu pescărușii mai spune că are loc de mai mulți ani. „Și ei găsesc pe undeva hrană, că altfel n-ar fi aici. Lupta are loc mai mult pentru cuiburi. Dar numai în oraș e această situație, în afară nu”.

Șase pui frumoși într-un cuib - record la Roșia

Un alt record în acest an a avut loc la Roșia. „Am avut un cuib cu șase pui, ceea ce nu se întâmplă în fiecare an. Dacă te duci la sate și întrebi vecinul cu cuibul câți pui a făcut anul ăsta, ori nu știe, ori zice că a făcut trei și pe unul l-au aruncat. E o superstiție, ar trebui să fie număr par: doi sau patru. Sau în alte sate e invers – număr impar, fac unul sau trei. Aceștia au făcut șase pentru că aveau hrană. Am cu drona poza cu ei”.

Roșia_Cuib cu 6 pui_10.07.2023_Foto Max_Köber_

Monitorizarea

Monitorizarea berzelor are loc în ultima săptămână din luna iunie. Adică înainte de a ieși puii din cuib. „În 23 august își iau la revedere, se duc (...) În medie, vin în 21 martie - deși cei de la Manu Tanța au venit la 1 mai, foarte târziu, poate și din această cauză n-au pui - și în 23 august pleacă mai întâi tineretul, care nu a mai fost plecat. Și asta e interesant. De unde știe barza unde să plece. E ceva ereditar”.

Philippi mai explică și faptul că berzele nu revin întotdeauna în același cuib, iar uneori se luptă între ele pentru un loc. „E tineretul care a crescut, în jur de 3 ani e matur și vrea și el un cuib, se duc lupte crâncene (...) Revin în cuiburile deja făcute, adaugă încă un strat - uneori cuibul ajunge la 1 m înălțime, sunt cuiburi foarte groase, de sute de kilograme (...) Un cuib nou îl fac foarte repede; dacă are suport, în 2-3 zile face cuibul”.

Cu alte cuvinte, când berzele revin în țară în luna martie, în 2-3 zile pot face un cuib nou – singura condiție este să aibă stâlp și suport pe el. „Dacă ar avea ceste condiții, ar putea să apară cuiburi pe fiecare stâlp, dacă ar avea și hrană. Și nu mănâncă numai broaște. Mulți cred că barza mănâncă broaște și atât. Uitați-vă când are tractorul – după tractor, apar multe berze. În urma tractorului ies viermi, șoareci, chiar șerpi. Acolo se observă cum apar berzele. În anii cu uscăciune mănâncă insecte. Noroc că agricultura e încă în stadiu cu diferite culturi; lanurile cu porumb sunt în detrimentul lor, pentru că nu au unde ateriza. Dacă faci monocultură cu porumb, dispare barza”, explică profesorul.

Importanța berzelor

L-am întrebat care e importanța berzelor pentru ecosistem, pentru natură, pentru om. „Se zice că reflectă sănătatea mediului; e un indicator în acest sens. Dar în general, e iubită de oameni. Copiii le urmăresc când vin, când pelacă. E un ritm al naturii care se reflectă și în viața lor. Desigur, uneori deranjează și sunt goniți, pentru că stâlpul pe care e cuibul e lângă casă, iar lângă casă bîncuța pe care stau bătrânii. Sunt cuiburi stricate pentru că fac mizerie. Am avut cazuri la Orlat că au stricat un stâlp care nu era lângă casă, dar au stricat cuibul și în locul lui au pus un steag – flutura frumos steagul românesc: „Am învins!”, spune cu ironie Friedrich Philippi. Între timp, a dispărut steagul și a reapărut cuibul, adaugă mai apoi.

Așa că, potrivit rezultatelor pe care le-a colectat în județ, cădem de acord că putem spune că în Sibiu încă e un mediu bun de trăit. „Încă trăim într-un mediu sănătos”.

Nepotul pasionat

În final, îl întrebăm dacă este cineva care îi va urma pasiunea și activitatea; dacă munca de efectuare anuală a recensământului berzelor are cine s-o continue. „Am un singur nepot care e pasionat, dar e plecat în Germania. Dar a venit 5 ani consecutiv cu mine, învoindu-se de la școală. În Sibiu nu cunoscut pe nimeni – nu știu dacă cineva știe unde-s cuiburile din Sibiu. Dar le avem alături de noi, ar trebui să știm”, răspunde el.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Ion Surdu

Redactor