Fost primar al Sibiului, președintele Klaus Iohannis a promulgat la finele săptămânii trecute legea privind măsurile fiscale pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea. O lege care, printre altele, crește obligațiile marilor firme la bugetul de stat, dar și elimină o parte din facilitățile de care beneficiau constructorii. Mircea Bulboacă, fondatorul celei mai mari firme de construcții din Sibiu și unul dintre cei mai mari antreprenori din România, interpretează o parte din impactul acestor modificări.
Grupul de firme CON-A, înființat de Mircea Bulboacă, include companii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, companii vizate de noul pachet fiscal prin introducerea acelui impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel de 16% pe profit este mai mic. În afară de acest nou impozit, constructorilor și agricultorilor le sunt ridicate facilitățile în ceea ce privește CASS, motiv pentru care salariile minime din construcții și agricultură vor crește.
Sunt doar câteva elemente pe care Mircea Bulboacă le are în vedere atunci când estimează o creștere de 10% a prețurilor în zona construcțiilor. Omul de afaceri sibian apreciază că noile modificări fiscale vor duce la închiderea unor firme și, în general, la o agravare a stării economiei naționale, deja aflată în declin.
Asta o spune proprietarul acelei firme de construcții de la care aproape toți marii investitori străini care vin să construiască o fabrică în România cer o ofertă. Cu peste 1.000 de angajați, grupul CON-A a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro.
Una din principalele critici aduse de către Mircea Bulboacă este aceea că, în definitiv, la plată este pus tot sectorul privat, în timp ce pentru armata de funcționari și bugetari reforma care să ducă la reducerea cheltuielilor este cel mult mimată.
Reporter: Cum apreciați această modificare fiscală de introducere a impozitului de 1% dacă cel pe profit este „prea mic” și cum credeți că va afecta acest lucru firmele din grupul CON-A?
Mircea Bulboacă: Desigur, această măsură ne va afecta pentru că orice companie care are o rată a profitabilității mai mică de 6,25% va trebui să plătească 1% din cifra de afaceri și majoritatea companiilor din Grupul CON-A se vor încadra în această situație. Apreciez că această măsura nu era necesară și mai degrabă ar fi trebuit ca ANAF-ul să se concentreze pe încasarea impozitului de la rău-platnici, adică creșterea gradului de colectare, coroborat cu masuri reale de scădere a cheltuitelor statului, în special cu aparatul administrativ.
Totodată, cum apreciați decizia de majorare a salariului minim în construcții la aproape 4.600 de lei, coroborat cu introducerea contribuțiilor pentru asigurările de sănătate?
Creștea salariului minim la 4.600 de lei pentru lucrătorii în construcții consider ca este o măsură bună, care a fost susținută de Patronatul Societăților de Construcții din România. Trebuie să existe o diferențiere între activitatea din construcții și alte ramuri ale economiei, având în difere gradul de dificultate al muncii din domeniul nostru, care presupune eforturi generate de munca în condiții deosebite, deplasările în toata țara etc.
Încă un avantaj economic pe care îl aduce această măsură este faptul că elimină munca la negru și la gri, pentru că obligă toți constructorii să pornească salarizarea de la acest nivel.
În ceea ce privește creșterea cu 10% a CAS, este într-adevăr o măsură care ne afectează foarte mult, ducând la o creștere a costurilor cu forța de muncă. Această măsură nu a fost prevăzută de sectorul construcțiilor, pentru că a existat un Memorand în anul 2019 încheiat între constructori și Guvernul României prin care contribuția la Sănătate trebuia reintrodusă începând din anul 2028. Prin PNRR s-a stipulat reducerea facilităților în domeniul construcțiilor până în anul 2025, dar nici acest termen nu a fost respectat. Aceasta măsură va avea ca efect imediat creșterea costurilor lucrărilor de construcții. Nemulțumirea noastră este legată de lipsa de predictibilitate, în special pentru contractele pe care le avem deja în derulare, pentru că generează costuri pe care noi nu le-am prevăzut.
Cu cât este posibil să crească, în urma acestor modificări, costurile în construcții?
Estimăm ca acestea vor fi în jurul a 10%.
Credeți că modificările fiscale ar putea duce la eliminarea unor companii de pe piață?
Este posibil ca anumite companii să fie foarte afectate de aceste creșteri și să aibă dificultăți mari. Odată datorită acestor măsuri, dar care se suprapun și cu evoluția negativă a pieței din domeniul construcțiilor rezidențiale.
În general, cum apreciați intențiile acestor modificări fiscale?
Orice companie trebuie să respecte legislația în vigoare și cerințele de ordin fiscal. Fiecare trebuie să înțeleagă că bugetul statului trebuie să aibă resursele necesare pentru funcționarea și dezvoltarea țării. Un deficit mare în prezent poate aduce pentru viitor dezechilibre foarte mari în economia națională. Pe de altă parte, cei care administrează bugetul statului trebuie să o facă cu multă chibzuință, evitând risipa de bani publici pe care o avem astăzi.
Cred că s-a avut în vedere diminuarea dezechilibrului bugetar, doar că măsurile fiscale au venit într-un moment în care economia națională este în scădere, iar ele nu vor face decât să accentueze această tendință.
De ce se plâng bugetarii: e rău și pentru Tursib
Până în prezent, singurul ales care a adus în discuție modificările fiscale a fost Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu. Ea le-a adus în discuție în ședința Consiliului Local în care a fost dezbătut planul de reducere a curselor Tursib, din cauza lipsei fondurilor pentru plata salariilor.
Iar situația nu are cum să se îmbunătățească, a arătat Astrid Fodor, indicând faptul că legea asumată de Guvern a fost promulgată de Președinție.
În ceea ce-i privește pe bugetarii din cadrul autorităților locale, aceștia sunt obligați de noua legislație să își reducă numărul de personal cu 15%, proporțional, adică atât din posturile de conducere, cât și din cele de execuție, coroborat cu o reducere a cheltuielilor de 15%.
Exemple de modificări fiscale promulgate de președintele Klaus Iohannis în urma ordonanței asumată de premierul Marcel Ciolacu
Microîntreprinderile mai plătesc 1% impozit pe cifra de afaceri dacă au venituri sub 60.000 de euro pe an. Peste aceste venituri, impozitul crește la 3%
Companiile cu peste 50 de milioane de lei cifră de afaceri pe an, dar cu o profitabilitate mică, plătesc 1% impozit pe cifra de afaceri, cu anumite excepții (cele din energie, de exemplu)
Impozit suplimentar (pe lângă cel pe profit) de 2% pentru bănci până în 2026, an din care acest impozit suplimentar scade la 1%
Impozit suplimentar de 0,5% pentru marile companii din domeniul gazelor și petrolului
Taxe mai mari pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr. TVA-ul pentru produsele cu cel puțin 10 g de zahăr la fiecare 100 de grame urcă de la 9 la 19%
Eliminarea scutirii de impozite pentru IT-iștii care câștigă peste 10.000 de lei lunar
Impozite special pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane de lei și pentru mașinile cu o valoare al cărei echivalent depășește 75.000 de euro
Plățile în numerar sunt reduse (2.000 de lei, maxim, pe zi, de exemplu, plăți la magazinele de tip cash and carry)
Firmele cu datorii la stat nu mai pot fi dizolvate
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube
Tag-uri: grupul con-A , constructor sibian noile impoz , masuri fiscale , klaus iohannis , Mircea Bulboacă , modificari fiscale , Marcel Ciolacu
Vizualizari: 23264
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Pateu
Acum 4 ore
Bula
Acum 5 ore
Till Eulenspiegel
Acum 5 ore
O sibianca
Acum 5 ore
O sibianca