A fost lansat primul „plan de oraș” pentru Sibiul de după 2024. „Poate include o candidatură independentă”

04 Decembrie 2023 21:17

Câteva zeci de sibieni din varii domenii de activitate au participat, luni seara, la lansarea Planului de oraș al platformei Sibiu2024. Un program electoral, în cele din urmă, al cărui următor pas va fi făcut cunoscut în luna ianuarie. Și „poate include o candidatură independentă”, după cum a arătat Alexandru Găvozdea, prezentat drept liderul acestei platforme.

Împărțit în trei secțiuni în care sunt integrate zece capitole, Planul de oraș a fost elaborat de 24 de membri ai echipei Sibiu2024, de la antreprenori, la arhitecți, profesori, operatori culturali sau „ong-iști”. Secțiunea „Sibiul înseamnă talent” reunește capitolele dedicate inovației și educației, în timp ce secțiunea „Sibiul se dezvoltă prin cultură” include și un capitol denumit „Sibiu, capitală culturală a estului Europei”. Cea de-a treia secțiune „Sibiu, orașul ideal de locuit” include capitolele în care sunt enumerate idei și propuneri pentru transportul local sustenabil, dezvoltarea urbană sau încurajarea activității și sportului.

„Am rugat membrii platformei să aprofundeze fiecare dintre domenii și să propună direcții și priorități. În unele cazuri sunt proiecte concrete, în alte cazuri – schițe. Echilibrul este cheia unei dezvoltări armonioase”, a descris arhitectul Alexandru Găvozdea, crearea acestui plan de oraș.

Alexandru Găvozdea arată că „nu s-a mai făcut așa ceva în Sibiu până acum”, în sensul că planul de oraș se dorește un alt mod de a genera politici publice pe care să le implementeze gestionarii aleși pentru o comunitate. „Simțeam acut o deconectare între cetățeni și mediul politic. Avem un absenteism majoritar, la vot nu merg 60% dintre sibieni. Un plan pornit de la firul ierbii poate reconecta energiile, putem evolua într-o formulă comunitară foarte sănătoasă. Am avut în vedere problemele principale ale Sibiului. Privind toată zona urbană funcțională, nu doar cea definită prin zona metropolitană. O zonă care în unele cazuri depășește limitele județului, cum ar fi în partea de sud”, a arătat liderul platformei Sibiu2024.

Planul urmează să fie distribuit și în mediul online

Planul lansat luni seară își propune să pregătească inclusiv dezbaterile electorale de anul viitor. „Nu are rost să ne ascundem, suntem înaintea unui an electoral. De foarte puține ori discuția se poartă, mai ales la nivel local, pe programe de guvernare susținute de politici publice. Or, din punctul meu de vedere, acesta este unul din punctele forte ale acestui plan. Cred că este un câștig pentru Sibiu să putem ridica de pe acum ștacheta discuțiilor de anul viitor”, a arătat arhitectul Andreea Tănase.

Cine candidează?

Lansarea planului de oraș a inclus și mesaje care se încadrează în mod clar la cele din categoria electorală. „Avem locuri de muncă medii și prost plătite. Simțim o stagnare, o ratare a posibilităților și potențialului pe care Sibiul îl are, plus o lipsă de viziune pe termen lung. Chiar și atragerea de fonduri europene este slabă, suntem pe locul 4 din cele șase județe ale regiunii, pe locul 20 la nivel național, deci nu ne putem lăuda. Creșterea calității vieții trebuie realizată în termen scurt”, a enumerat, spre exemplu, Alexandru Găvozdea.

Modul în care se va concretiza electoral acest „plan de oraș” va fi anunțat la începutul anului viitor, mai precis în luna ianuarie. „Vrem ca planul de oraș să ajungă la cât mai mulți, chiar la toți sibienii. Ne vom lupta ca acest proiect să devină realitate. În ianuarie ne propunem să anunțăm care este această manieră. Și poate include o candidatură independentă”, a declarat Alexandru Găvozdea.

El a arătat că un plan similar, generat de societatea civilă, a fost creat la Bratislava. „A fost implementat într-un mandat și jumătate de oamenii care s-au și implicat mai apoi în administrația orașului”.

Discuții

Evenimentul de lansare s-a întins pe parcursul a mai multor ore și a inclus un „panel de discuții” moderat de poetul Radu Vancu. „Această energie pe care o simt la echipa Sibiu2024 este rezultanta altei fundături istorice în care a ajuns România, una care ne-a deschis și coagulat. Despre asta a fost vorba în protestele din vremea regimului Dragnea. Eu atunci l-am cunoscut pe Alexandru Găvozdea, pe stradă, la proteste. Mă bucur că o echipă formată din 24 de oameni și-a asumat acest proiect și încearcă să îl pună în practică”, a spus în deschiderea discuțiilor Radu Vancu.

„Mi s-a părut binevenit acest demers în care comunitatea s-a întrebat ce își dorește. Este un demers unic în România, de a determina o comunitate să creioneze un plan de dezvoltare pentru oraș. Mi-aș dori să continuăm demersul, să ajungem la cât mai mulți sibieni”, a răspuns arhitectul Andreea Tănase, întrebată ce a determinat-o să se înscrie în proiectul Sibiu2024. „Am realizat că avem mai multe vieți într-o viață. Eu sunt sibiană prin adopție, mi-am descoperit bucuria de a mă implica în comunitate”, a răspuns Cătălina Costache, prezentată drept economistă și ONG-ist. Medicul de familie Eduard Egri a fost scurt: „Nu ai cum să refuzi să nu participi la un astfel de proiect, dacă ești invitat”.

Evenimentul de lansare a Planului a inclus și un „panel de discuții” moderate de Radu Vancu

Orașul de 15 minute, regenerarea urbană, cea mai bună calitate a vieții, transportul urban sustenabil sau managementul destinației turistice sunt exemple de concepte discutate în fața audienței de cei patru reprezentanți ai Sibiu2024.

„Am destulă experiență și m-am familiarizat cu toate trăirile și poveștile oamenilor, de la nou-născuți la cei ajunși la senectute. Un oraș prietenos cu activitatea fizică este un oraș al viitorului. Putem vorbi până dimineață, dar sănătate înseamnă activitate fizică, alimentație sănătoasă și apoi aerul pe care îl respirăm. Da, ar trebui să stimulăm cât mai mult orice activitate fizică, de la deschiderea curții școlilor, la reconversie în zone cu verdeață în fiecare cartier, legate între ele prin piste de biciclete, trotuare accesibile. Acum, omul este stingher să iasă la 60 de ani în șort să alerge pe Mihai Viteazul. Dacă ar exista partea de coagulare socială, ar fi mult mai simplu. Toate bazele sportive ar trebui puse la punct, deocamdată majoritatea părinților fac eforturi uluitoare pentru a ține copiii la un sport de performanță. O administrație serioasă ar investi în sportul de performanță. Alimentația sănătoasă înseamnă cea locală. Am întâlnit foarte mulși producători care nu știam că există, avem acele două piețe volante, dar fiecare cartier merită câte o piață volantă, dacă nu una permanentă. Iar despre aerul pe care îl respirăm: avem un ONG care monitorizează calitatea aerului și va trebui să intervenim când se depășesc anumite limite. Acesta ar fi un rezumat”, a descris, de exemplu, medicul Eduard Egri ideile despre politicile de sănătate publică pe care platforma din care face parte le promovează.

Alexandru Găvozdea a făcut referire și la propunerile concrete din plan. „Pentru a avea inovație, trebuie să sprijini clustere sau chiar firme care se ocupă de inovație. Să le facilitezi parteneriate cu zona academică, care trebuie atrasă pentru a colabora cu mediul privat. Dacă vrem să avem de spus ceva în zona inteligenței artificiale, de exemplu, atunci trebuie să favorizăm semințele din care să crească aceste firme. În plan sunt propuse hub-uri pentru IMM-uri. (...) Universitatea trebuie să poată intra mai ușor în relații sinergice cu mediul de lucru privat, prin intermediul unui hub pe care să îl promoveze administrația. Discutăm și de un Institut de cercetare a tinerilor, care să ajute întreaga societate să înțeleagă ce se întâmplă în capul celor despre care am uitat cum gândesc. Nu știm să mai existe așa ceva în România. De multe ori, șansa de inovare poate veni din rândul tinerilor, mai puțin inhibați de greutățile vieții. Și un astfel de institut trebuie legat de Universitate”, a enumerat Găvozdea.

Pistele de biciclete. „... pe cuvântul meu că sună a bani îngropați”

Finalul prezentării planului și a discuțiilor pe marginea acestuia a creat și prilejul unor întrebări din public. Profesoara de științe politice (printre altele) Mihaela Miroiu a fost prima care a luat cuvântul, aducând mai multe critici planului care a făcut subiectul serii. Criticile ei au început pe același ton al discuțiilor, debutând cu o metaforă.

„Avem un parc, punem în el plante și avem două strategii în ceea ce privește aleile: să chemăm proiectanții să le traseze sau să lăsăm oamenii să umble și apoi să asfaltăm cărările de ei create. Ei, din acest grup (Sibiu2024 – n.r.) lipsesc călătorii pe alee. Nu poți să îi ai pe toți, dar dacă vreți cu adevărat să știți ce își doresc oamenii, trebuie să aveți sociologi alături de voi. Universitatea are sociologi. Ca acest plan să devină program politic trebuie să vorbească cetățenii. Și nu vorbesc pentru că nu știți cum văd cetățenii, pentru că nu ați folosit instrumentul sociologic de măsurare cantitativă și calitativă. E obligatoriu, după părerea mea”, a vorbit Mihaela Miroiu.

Ea a criticat și modul de comunicare impersonal folosit în Planul de oraș și a mai arătat că multe dintre ideile prezentate se vor lovi într-un eventual demers de implementare de legislația națională „care de foarte multe ori împiedică grosier libertatea de mișcare pentru a crea binele local”.

Într-un mod cât se poate de plastic a abordat mai apoi subiectul pistelor de biciclete, adesea adus în discuție luni seara. „Eu am o problemă cu pistele de biciclete: trec pe lângă ele de câte ori ies din casă și nu circulă nimeni sau trei inși la jumătate de oră. Se poartă discuția despre aceste piste ca și cum Sibiul ar fi un oraș de câmpie, deoarece acolo funcționează pistele de biciclete. Eu nu spun să nu se construiască, dar pe cuvântul meu că sună a bani îngropați. Se poate să fie un ideal ecologist de atins pentru cei născuți digital și poate și direct bicicliști. Dar cea mai mare parte a locuitorilor este conservatoare”, a vorbit Mihaela Miroiu, recunoscând că din plan a citit doar partea despre seniori care „i-a plăcut foarte mult”.

Despre piste a răspuns și Cătălina Costache, care s-a prezentat ca făcând parte din „grupul-țintă” al sibienilor pentru care se amenajează o astfel de infrastructură. „Și mie mi-e foarte frică să merg cu bicicleta pe pistele din Sibiu, dar e un început ce s-a întâmplat la Sibiu (cu referire la pista de pe malul Cibinului – n.r.). Și cred în acea lege a economiei care spune că oferta creează cererea. Ca să avem bicicliști trebuie să avem piste. Da, pistele de biciclete nu trebuie să fie o obsesie pentru oraș”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi