Nu avem niciun sortiment de brânză în top 100 mondial / Brânza de burduf apare pe locul 40 într-un top al ”brânzeturilor din lapte de oaie” / ”Ne lipsește unitatea”

Italia, Franța, Elveția, Spania, Grecia. Acestea sunt țările care apar preponderent în clasamentele mondiale privind cele mai apreciate tipuri de brânză din lume. România apare sporadic, însă în ultimul clasament al "Taste Atlas", catalogul online al alimentelor din întreaga lume, "100 cele mai bune brânzeturi din lume", ediția 2023-2024, nu apare cu niciun sortiment.

”Ne lipsește unitatea, încrederea”, spune Ionuț Diaconeasa, cel care a pus umărul la certificarea europeană a tuberozei de Hoghilag, la telemeaua de Sibiu sau la telemeaua de Ibănești.

Italia bate Franța: 4 din primele 6 cele mai bune brânzeturi din lume sunt din peninsulă

Parmigiano Reggiano și Mozzarella di bufala sunt cele mai bune sortimente de brânză din lume, scrie "Taste Atlas", catalogul online al alimentelor din întreaga lume, în clasamentul "100 cele mai bune brânzeturi din lume", ediția 2023-2024, scrie La Repubblica.

Presa italiană exultă după ce încă un an brânzeturile italienești sunt peste cele din Franța, țara cu care locuitorii din peninsulă își dispută titlul de cei mai buni producători de brânză din lume. Anul trecut, opt brânzeturi din top 10 mondial erau italiene, iar clasamentul din acest an vine să confirme popularitatea brânzeturilor de aici.

Pe lângă locul al doilea în 2023, Bufala Campana preia poziția de lider mondial la secțiunea ”brânză moale”.

"Suntem foarte mândri de acest rezultat, care recompensează munca extraordinară a membrilor noștri și angajamentul Consorțiului de a răspândi cunoștințele și unicitatea Mozzarella di Bufala Campana DOP", a comentat președintele Consorțiului, Domenico Raimondo. Pentru directorul Consorțiului, Pier Maria Saccani, "recunoașterea confirmă marea dorință pentru mozzarella de bivoliță DOP care există și pe care o înregistrăm în activitățile noastre internaționale. Podiumul, tot italian, este completat de Stracchino di Crescenza, pe locul al treilea.

Pe locul al patrulea se află Graviera Naxou, o brânză grecească, iar pe locul al cincilea se află brânza spaniolă Queijo Serra da Estrela. Pe locul al șaselea se află Burrata (printre cele mai căutate brânzeturi italiene în străinătate), urmată de franțuzoaicele Saint-André și Reblochon. Pe locul nouă se află o brânză muntenegreană, Pljevaljski Sir, iar pe locul al zecelea se află brânza franceză Mont d'Or.

S-au eliminat ”voturile naționaliste”

În ceea ce privește criteriile folosite pentru întocmirea acestora, platforma a explicat: "Pe parcursul anului, oamenii evaluează acele alimente (nu bucătării) din baza noastră de date. Unele voturi sunt recunoscute de sistemul nostru ca fiind invalide (cum ar fi 'voturile naționaliste': oamenii dau note mari mâncărurilor lor și note mici celor din țările vecine. Noi nu contăm astfel de voturi). La sfârșitul anului, luăm media celor mai bine cotate feluri de mâncare din fiecare bucătărie", anunță administratorii site-ului.

De fapt, după cum explică portalul însuși, evaluarea se bazează în principal pe aprecierile utilizatorilor site-ului.

În privința României, nu există niciun sortiment de brânză locală în acest clasament general, însă avem diferite tipuri în alte clasamente specializate.

Astfel, urda de află pe locul 17 la categoria ”brânzeturi din zer”, cașcavalul afumat se află pe locul 10 la ”brânzeturi afumate”, telemeaua de Ibănești și brânza de burduf, care sunt pe locurile 36, respectiv 40 la categoria ”brânzeturi din lapte de oaie”.

”A plăcut foarte, foarte mult burduful de Sadu”

Turnul Sfatului a stat de vorbă la începutul anului cu inginerul Ionuț Diaconeasa, consilier pentru relații internaționale și afaceri europene din cadrul Ministerului Agriculturii, exact pe acest subiect. Am vrut să aflăm ce le lipsește ciobanilor din jurul Sibiului, a căror muncă este deosebit de apreciată în țară, să apară în astfel de clasamente.

”În primul rând, pentru ca un produs să treacă granițele naționale și să ajungă să fie recunoscut în Europa, cel puțin, trebuie să primească o certificare din partea Comisiei Europene. Această indicație geografică nu aparține cuiva, unei persoane sau unei firme, este a unei comunități. Nu este nici a ciobanilor, nici a primarilor, nici a unui producător, este a comunității. Iar aici ne-am împotmolit cu produsul Brânză de burduf de Sadu. Am avut discuții cu cei din zonă, cu administrațiile locale, cu producătorii, însă cred că acolo e vorba de lipsa încrederii, o anumită reticență, pentru că nu s-au mai făcut pași în față pentru a începe demersurile de a avea o indicație geografică pe acest produs.

Știu că am avut acest produs la Bruxelles, în momentul în care România a preluat conducerea Consiliului Uniunii Europene și am primit feed-back pozitiv și după câteva luni. A plăcut foarte, foarte mult burduful de Sadu. Este o brânză excelentă și s-ar încadra în primele 50 din lume fără probleme”, a declarat pentru Turnul Sfatului Ionuț Diaconeasa.

Sursa foto: Taste Atlas

Brânza de burduf apare ca fiind din Brașov

Apar câteva tipuri de brânză în ultimele clasamente pe aceste produse realizate de "Taste Atlas", în ediția 2023-2024.

Deși nu există niciun sortiment de brânză românească în acest clasament general, avem diferite tipuri în alte clasamente specializate.

Astfel, urda de află pe locul 17 la categoria ”brânzeturi din zer”, cașcavalul afumat se află pe locul 10 la ”brânzeturi afumate”, telemeaua de Ibănești și brânza de burduf, care sunt pe locurile 36, respectiv 40 la categoria ”brânzeturi din lapte de oaie”.

Brânza de burduf apare însă ca provenind din județul Brașov.

”Brânza de burduf este o brânză tradițională românească preparată din lapte de oaie sau (uneori) de bivoliță. Brânza este așezată în stomac sau în piele de oaie care a fost curățată în prealabil. Alternativ, poate fi pusă într-un tub făcut din scoarță de pin.

Textura acestei brânzeturi este ușor moale, în timp ce aromele și gusturile sunt intense. Denumirea brânză de burduf înseamnă brânză frământată, referindu-se la metoda de producție în care o brânză dulce tradițională numită caș este tăiată, sărată și apoi frământată într-un castron mare de lemn”, se precizează pe site.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi