Negocierea Colectivă și Drepturile Sindicatelor în România

Negocierea colectivă în România este reglementată de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social. Un avocat Cluj ne explică cum această lege stabilește cadrul legal pentru modul în care negocierile colective trebuie inițiate și desfășurate între angajatori și reprezentanții angajaților sau sindicatele. Un aspect semnificativ al acestei legi este obligativitatea angajatorilor, care au cel puțin 10 salariați, de a iniția negocieri colective. Este important de menționat că legea nu impune finalizarea negocierilor printr-un contract colectiv de muncă (CCM), ci doar inițierea acestor negocieri.

Conform legislației, atunci când un CCM este în vigoare, negocierile pentru un nou contract pot fi inițiate cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte de expirarea CCM-ului actual. În cazul în care nu există un CCM în vigoare sau negocierile anterioare au eșuat, angajatorul poate iniția negocieri noi oricând, cu recomandarea ca acestea să fie demarate cel puțin o dată pe an.

Conducerea angajatorului trebuie să comunice în scris intenția de a începe negocierile, stabilind data, ora și locul primei ședințe de negociere și să invite toate părțile implicate să participe.

Secțiunea 2: Rolul și Drepturile Sindicatelor

În procesul de negociere colectivă, sindicatele joacă un rol esențial ca reprezentanți ai angajaților. Ele au dreptul de a negocia condițiile de muncă, salarizarea, beneficiile și alte aspecte relevante ale relațiilor de muncă în numele angajaților. Sindicatul trebuie să fie recunoscut ca reprezentativ pentru a participa la negocierile colective, ceea ce presupune îndeplinirea unor criterii specifice de înființare și organizare a acestuia.

Drepturile sindicatelor în cadrul negocierilor includ accesul la informații necesare pentru a negocia eficient, cum ar fi datele economico-financiare ale unității, structura forței de muncă și măsurile propuse de angajator privind organizarea muncii. Sindicatele au, de asemenea, dreptul de a propune modificări sau adăugiri la CCM și de a participa la discuții privind orice schimbări semnificative în politica de muncă a angajatorului.

Prima ședință de negociere stabilește baza pentru negocieri ulterioare, incluzând componența echipelor de negociere, persoanele mandatate să semneze CCM-ul și un calendar al ședințelor de negociere.

Procesul de Negociere Colectivă

Procesul de negociere colectivă în România este structurat în etape bine definite, începând cu inițierea negocierilor și încheindu-se chiar cu atingerea finalității acestora, prin semnarea unui contract colectiv de muncă (CCM). După cum explică un avocat Cluj, acest proces este guvernat de Codul Muncii și mai ales de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social. Dacă prin Codul Muncii se stabilește obligativitatea negocierii libere și în limitele legii de către părți a contractelor colective de muncă, respectiv a clauzelor punctuale ale acestora, Legea dialogului social reglementează întocmai etapele procedurii de urmat, preliminar și ulterior încheierii CCM, pentru ca acesta să producă efectele urmărite.

Inițierea negocierilor colective este, în mod tipic, responsabilitatea angajatorului, care trebuie să invite sindicatele sau reprezentanții angajaților la masa negocierilor. Această invitație trebuie să includă o agendă propusă și să fie trimisă cu o anumită perioadă de timp în avans, pentru a permite pregătirea adecvată.

Negocierile propriu-zise implică discuții asupra diverselor aspecte ale relațiilor de muncă, incluzând salarizarea, orele de muncă, condițiile de lucru, siguranța și sănătatea în muncă, și orice alte aspecte relevante pentru angajați. În cadrul acestor negocieri, sindicatele joacă un rol crucial, reprezentând interesele angajaților și propunând modificări sau adăugiri la termenii contractului.

După ce un acord este atins în urma negocierilor, acesta este formalizat prin semnarea unui CCM. Acest contract va stabili normele și condițiile de muncă pentru perioada acoperită de valabilitatea contractului colectiv de muncă și este obligatoriu atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.

Provocările și Perspectivele Negocierii Colective

Negocierea colectivă în România, așa cum este structurată în prezent, se confruntă cu mai multe provocări semnificative.

În orice caz, punctul de plecare în negocieri la încheierea unui CCM este stabilit de art. 96 din Legea nr. 367/2022, potrivit căruia „prin încheierea contractelor colective de muncă se urmăreşte promovarea şi apărarea intereselor părţilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă şi asigurarea păcii sociale.” Așadar, securitatea raporturilor de muncă este garantată tocmai prin consensul dintre angajatori și angajați, ambii parteneri sociali fiind datori ca în negocieri să își promoveze și să își apere propriile interese, însă fără să se ajungă la limitarea drepturilor fundamentale prevăzute de lege ale celeilalte părți.

Echipa de avocați Cluj explică cum, fiind un act de o complexitate ridicată, durata indicată de legiuitor pentru realizarea negocierilor în privința clauzelor ce se doresc a fi inserate în CCM  este de 45 de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui termen prin acordul exprimat al părților. Mai mult decât atât, părțile pot conveni prin chiar contractul colectiv de muncă, renegocierea periodică a anumitor clauze.

De asemenea, este important de reținut faptul că, în măsura în care angajatorul/organizațiile patronale se opun începerii negocierii colective, deși sindicatele sau salariații au făcut solicitări în acest sens, în baza legii, inspectoratul de muncă poate aplica amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Mai departe, odată încheiat, potrivit art. 108 din lege, contractul colectiv de muncă trebuie să prevadă durata de valabilitate a acestuia, cuprinsă între 12 luni și 24 de luni, cu excepţia situaţiei în care contractul colectiv de muncă se încheie pe durata realizării unei lucrări determinate. Cu toate acestea, le este permis părților să decidă în sensul prelungirii aplicării contractului colectiv de muncă, o singură dată și pentru o perioadă de maximum 12 luni.

Data începând cu care un contract colectiv de muncă devine aplicabil este data înregistrării formei finale a acestuia la ITM sau altă autoritate competentă în funcție de tipul de contract încheiat, cu excepția cazului în care, prin chiar contract, părțile au stabilit o altă dată ulterioară.

În concluzie, negocierea colectivă și drepturile sindicatelor în România sunt într-un punct de inflexiune, cu noi provocări și oportunități emergente. Este important ca angajatorii și sindicatele să lucreze împreună pentru a dezvolta un cadru de negociere care să reflecte realitățile contemporane ale pieței muncii. Prin colaborare și adaptare, negocierile colective pot continua să joace un rol vital în promovarea unor condiții de muncă echitabile și în îmbunătățirea relațiilor de muncă în România.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi