Miercuri,
17.04.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Proiect de 1,2 milioane euro la Sibiu despre limbajul presei pe timp de război. Expert: Suntem conștienți că informațiile despre dimensiunea militară a conflictelor sunt strict controlate

Proiect de 1,2 milioane euro la Sibiu despre limbajul presei pe timp de război. Expert: Suntem conștienți că informațiile despre dimensiunea militară a conflictelor sunt strict controlate

Katarzyna Molek-Kozakowska este profesor de lingvistică și comunicare, precum și directorul Institutului de Lingvistică de la Universitatea din Opole. Universitatea din Opole, împreună cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au luat parte la Inițiativa Universităților Europene și s-au alăturat Alianței FORTHEM – un consorțiu de nouă universități din Europa care s-au angajat să întreprindă activități educaționale, de cercetare și de informare în comun. Un rezultat al acestei cooperări este proiectul CORECON inițiat recent la ULBS, pe care îl va coordona profesoara Molek-Kozakowska.

CORECON vine de la denumirea proiectului în limba engleză: „The Coverage and Reception of the Russian-Ukrainian Conflict in Polish, Romanian and English-Language Media: A Comparative Critical Discourse Study with Recommendations for Journalism Training”. Potrivit reprezentanților ULBS, proiectul își propune să studieze reflectarea războiului din Ucraina în cele trei medii lingvistice menționate, cu scopul de a disocia informația autentică de propagandă, dar și de simplul punct de vedere.

CORECON este unul dintre cele șase proiecte în valoare totală de 7,8 milioane de euro pe care ULBS le-a câștigat în cadrul celei mai ambițioase competiții organizate până acum în sistemul românesc de cercetare, patru din ele fiind în domeniul filologie. Proiectele câștigate sunt finanțate prin PNRR. Bugetul proiectului coordonat de Molek-Kozakowska este de 1,2 milioane euro.

Katarzyna Molek-Kozakowska a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări pe care i le-am trimis în timpul șederii sale la Sibiu, la mijlocul lunii februarie, la lansarea proiectului.

Doamnă profesor Molek-Kozakowska, spuneți-ne, vă rog, pe scurt despre proiectul CORECON: în ce va consta acesta, cum se va derula și cum va arăta rezultatul final?

CORECON este un acronim pentru “The coverage and reception of the Russian-Ukrainian conflict in Polish, Romanian and English-language media: A comparative critical discourse study with recommendations for journalism training” („Reflectarea și percepția conflictului ruso-ucrainean în mass-media poloneză, română și engleză: un studiu de discurs critic comparativ cu recomandări pentru formare în jurnalism”). ULBS m-a invitat să coordonez cercetarea și implementarea acestui studiu comparativ. În timp ce cercetători și cadre universitare au publicat deja studii la scară mai mică despre modul în care instituțiile private sau mass-media națională sau locală au reacționat la invazia rusă în Ucraina, valoarea adăugată a acestui proiect este, practic, să se bazeze pe ceea ce s-a făcut pentru a capta și cuantifica modele la scară mai largă în acoperirea conflictului și a aduce comparații semnificative între canalele media selectate, modelele lingvistice sau încadrările specifice problemelor.

În prezent, construim trei colecții (corpusuri) separate de texte media, cu cel puțin 3.000 de texte în fiecare. Eu sunt responsabilă pentru cele în limbile poloneză și engleză. În grupul de cercetare polonez, am dezvoltat un protocol pentru compilarea corpusului care include nu numai presa informațională mainstream, dar și persoane foarte populare cu mulți urmăritori pe rețelele sociale (influenceri) și bloggeri politici care au contribuit la modelarea înțelegerii acestui conflict prin discursurile lor. Vom include material textual, dar și vom transcrie podcasturi și materiale mediatizate audiovizual pentru complementaritate și pentru a putea lucra pe diverse genuri și formate.

Aceasta va fi o colecție de texte foarte diversă, dar, sperăm noi, reprezentativă, în trei limbi, pe care le vom căuta automat după modele folosind un software. După ce am identificat orice corelații și corespondențe, trebuie să examinăm îndeaproape exemple specifice pentru a oferi interpretări aprofundate, explicații și, dacă este necesar, critici.

Ce rezultate sperați să obțineți?

În ciuda diferențelor dintre sistemele media naționale și peisajele media diverse, sperăm să aliniem cele trei corpusuri pentru a permite comparații ample sau interdisciplinare și să venim cu observații interesante cu privire la modul în care au fost prezentate diferitele dimensiuni ale conflictului declanșat de invazia rusă. Datorită corpusului și tehnicilor de calcul pe care le vom folosi pentru acest proiect, putem fi capabili să filtrăm texte, genuri, reprezentări și să identificăm modele lingvistice și chiar alocații individuale care sunt mai mult sau mai puțin tipice sau proeminente, mai mult sau mai puțin caracteristice pentru mass-media din Polonia sau România.

Este posibil să reușim să surprindem și să evaluăm diversitatea de perspective utilizate pentru a interpreta și evalua evenimentele sau natura schimbătoare a reflectării unor incidente critice - bombardamente, ofensive, asedii, pachete de ajutor militar. Ne așteptăm să avem o perspectivă mai bună și asupra problemelor economice și sociale legate de conflict, în special în ceea ce privește strămutarea refugiaților sau alte tensiuni care se dezvoltă ca urmare a agresiunii militare, în special în ceea ce privește crizele energetice, relațiile economice sau de afaceri, tehnologie și investiții în apărare.

Ce perioadă de analiză a reflectării războiului va fi luată în considerare în cadrul proiectului?

Ne-am asumat să urmărim acoperirea media în curs începând din 2022 până când colecția de texte este saturată sau timpul pentru compilarea în proiect se încheie în 2025. Cu toate acestea, în timp ce acoperirea războiului în sine va fi o parte importantă a proiectului, există și alte dimensiuni ale conflictului pe care dorim să le explorăm.

Grupul internațional de cercetători care va lucra la proiect are o expertiză diversă și ar putea lucra la studii de caz mai specifice. Aceasta poate include orice, de la chestiuni de recrutare militară până la crime de război și de la narațiuni personale ale refugiaților până la metaforele identității naționale. Proiectul este la început și vor fi luate mai multe decizii după alcătuirea corpusului.

Câte surse media din România vor fi analizate în cadrul proiectului: sunt scrise sau/și audiovizuale; e vorba de presa națională sau/și cea locală?

Aceasta este o decizie care trebuie luată de experții ULBS care au fost recrutați și sunt coordonați de prof. Simina Terian-Dan. Aceștia au acces la analize și modele de consum media din România și pot oferi indicații despre ce redacții să aducă în corpus și în ce proporție. Ei au comunicat acest lucru echipei poloneze în timpul întâlnirii de lansare a proiectului de la Sibiu la mijlocul lunii februarie 2024 și în prezent aliniem cifrele și proporțiile pentru a ne asigura că putem face paralele informate și legitime. Ceea ce știm cu siguranță este că mass-media din ambele țări susțin o atitudine pro-ucraineană și caută să acopere conflictul din perspectiva unei țări vecine afectate direct de invazie și care se confruntă cu noi provocări într-o perioadă de alte crize multiple.

S-au împlinit doi ani de la începutul războiului din Ucraina. Care e impresia dvs. generală – cum este reflectat în presă războiul? Cum e mediatizat în Polonia, dar și în alte țări unde ați urmărit?

Se poate avea impresia că majoritatea destinatarilor mass-media au fost desensibilizați la brutalitatea și nedreptatea continuă a războiului și au dezvoltat un mecanism de adaptare pentru a face față veștilor proaste și sentimentului de nesiguranță. Suntem conștienți că, deși sunt puternic pro-ucraineni, unii consumatori de media s-au protejat de toate materialele despre război și s-au închis în bule informaționale în care urmăresc doar media pe care o preferă sau pozițiile politice cu care sunt de acord. Evident, fiecare evoluție politică gravă sau incident de impact este mediatizat pe scară largă în Polonia și este urmărit îndeaproape de polonezi atunci când încalcă sentimentul de siguranță și securitate, cum ar fi orice amenințare, provocare sau introducere accidentală a unei rachete în spațiul teritorial al țării.

Ceea ce este regretabil este că elitele politice folosesc uneori sentimentele pro-ucrainene și anti-ruse pentru a-și ataca adversarii politici, înfățișând în cele din urmă politicile și declarațiile cu care nu sunt de acord ca pe un element de propagandă rusă ascunsă. Dacă astfel de tonuri senzaționaliste și conspiraționiste domină dezbaterile publice, în cele din urmă unii consumatori de media devin extrem de polarizați, în timp ce alții pur și simplu își pierd încrederea în elitele politice.

Ceea ce vrem să subliniem prin proiectul nostru este că conflictul are multe fețe și este nuanțat și complex, iar uneori greu de înțeles, iar mediatizarea care e doar alb-negru nu ajută oamenii să-l înțeleagă și să acționeze responsabil. Spre exemplu, faptul că obiectați față de faptul că agenția guvernamentală condusă de un partid politic deschis pro-ucrainean atribuie contracte de aprovizionare militară din banii contribuabililor într-un mod netransparent, acest lucru nu vă face neapărat anti-ucrainean. Cu toate acestea, unele instituții media extrem de politizate și blogosfera o pot prezenta în acest fel. Acest lucru ne-a determinat să proiectăm proiectul în așa fel încât să venim cu recomandări cu privire la acoperirea conflictelor care ar putea fi folosite pentru cursuri de jurnalism și pentru educația media.

În România, dacă urmărești știrile, reportajele, mai ales în primul an al războiului ai impresia că Ucraina este pe punctul de a câștiga conflictul și a-i trimite pe ruși acasă. Și că, iată-iată, „la vară vom face plajă în Crimeea” - așa cum a promis chiar președintele Zelenski. Dvs. ați avut această impresie urmărind știrile într-un anumit mediu?

Eu, personal, am avut impresia că acest tip de sentiment nu ar fi altceva decât o dorință de întărire a moralului, motivată de mobilizare. Dar dintr-un motiv sau altul a fost o strategie de mediatizare pe care au adoptat-o unele instituții media, poate pentru a nu-și înstrăina telespectatorii sau destinatarii. Înțeleg că, mai ales în mass-media comercială, ultimul lucru pe care-l dorești este să-ți pierzi abonatul sau utilizatorul fidel, așa că îi atragi atenția, adaptându-ți cu grijă materialele la așteptările și nevoile lor și continui să oscilezi între știri proaste și bune, pentru ca oamenii să continue să te urmărească în speranța de a rezolva ambiguitatea.

De aceea, în proiect, vom analiza îndeaproape diverse dispozitive retorice și strategii discursive sau modele de încadrare care pot fi folosite de comunicatorii puternici pentru a modela discursul public în moduri care să se alinieze cu interesele lor, atât din punct de vedere politic, cât și economic.

La Kiev a fost impus un control politic total asupra mass-media: în condițiile în care există un jurnal de știri centralizat sub control guvernamental/prezidențial. De fapt, cred că oricine ar fi fost la conducerea Ucrainei ar fi avut nevoie de acest lucru. Nu credeți totuși că acest lucru poate influența cumva analiza discursului/limbajului mediatic într-un astfel de proiect pe care îl veți coordona la ULBS? (având în vedere că o mare parte din presa generalistă preia comunicările oficiale ale Ucrainei fără a mai cerceta și alte surse independente despre starea războiului/situația de pe front)

În cadrul CORECON, suntem conștienți că informațiile despre dimensiunea militară a conflictului, așa cum se întâmplă de obicei în cazul majorității operațiunilor militare, sunt strict controlate. Jurnaliștii profesioniști cu experiență în acoperirea războaielor au o pregătire specifică și urmează liniile directoare stabilite de organele lor de presă pentru a trata această problemă. Dar analizele noastre vor fi ajustate pentru a observa cum aceeași problemă este reflectată în diferite medii, cu diferite limbi și linii editoriale. De exemplu, dacă am compara acoperirea în presa de limbă poloneză, română și engleză a ceea ce s-a întâmplat în Bucha în martie 2022, am învăța mai multe despre modul în care acest incident, masacru sau crimă de război, a fost prezentat. Am putea examina modelele de denumire preferate, perspectivele, evaluările utilizate de diverse organe de presă și să descoperim care poziții ideologice predomină.

Dar, așa cum am menționat mai sus, acoperirea războiului este doar o parte din ceea ce studiem aici și vom căuta modele discursive și în jurul altor subiecte, unele dintre acestea nu sunt despre ce s-a întâmplat, ci despre opinii, estimări și predicții contradictorii despre ce s-ar putea întâmpla. Ceea ce fac lingviștii nu este să verifice modul în care textele pe care le studiază se raportează la realitate, ci modul în care textele construiesc și prezintă o anumită versiune a realității (inclusiv realitățile viitoare posibile) pentru consumator. Dorim să studiem cum alegerea cuvintelor, stilul, dispozitivele retorice modelează reprezentările pe care consumatorii de media sunt susceptibili să le asimileze.

Se poate discuta și în acest caz despre reprezentările stereotipice „noi” versus „ei”, așa cum le-ați observat în studiul „Casual, Colloquial, Commonsensical: A News Values Stylistic Analysis of a Populist Newsfeed” (doar că atunci fiind vorba despre mesajele mediatice pro-Trump și folosirea unui limbaj populist, după cum ați explicat ulterior într-un interviu)?

Într-adevăr, un lucru care este relativ ușor de asimilat și urmează o înclinație umană de a gândi de-a lungul opozițiilor binare este noțiunea de conflict „noi” vs „ei”. Este confortabil din punct de vedere cognitiv și lingvistic să se meargă după aceste categorii simple și distincții clare, deoarece nu este nevoie de mult timp și efort pentru a procesa informațiile primite. Unii spun că creierul nostru este configurat pentru a face distincții rapide între prieten/inamic, inofensiv/dăunător, util/inutil etc., altfel rasa umană nu ar fi supraviețuit.

Sistemele de limbaj au păstrat și chiar accentuat categoriile care reproduc aceste distincții, dar au și resurse pentru a le nuanța sau atenua în continuare, de obicei prin construirea complexității semantice sau prin operații textuale și argumentative.

Cu toate acestea, rețelele sociale au dominat consumul de știri și supraîncărcarea informațională în care o mulțime de articole concurează pentru atenția noastră nu sunt favorabile la atât de multă sofisticare sau toleranță la ambiguitate. Presa online pe care am studiat-o pe larg în cercetările mele anterioare se bazează pe posibilitățile tehnologice și lingvistice care fac și mai dificilă evitarea de opoziții binare, de exemplu, clasificând problemele sau oamenii ca fiind „cu noi” sau „împotriva noastră”. Stilurile de comunicare ale populiștilor se bazează adesea pe exploatarea dihotomiei de confruntare și injectarea acesteia cu sentimentul de amenințare sau frică.

Credeți că evenimentele istorice din trecut afectează modul de narațiune/mediatizare a unui război în presă?

Conflictele trecute și cele aflate în desfășurare pot influența practicile profesionale de reflectare a presei. Nu vom arunca o privire în trecut în acest proiect, dar este aproape imposibil să studiem expresiile lingvistice și metaforele conflictului ca și cum nu ar fi modelate de istorie și cultură. Limbajul pe care îl folosim este un depozit de scheme, cadre și teze care au influențat în mod constant cunoașterea și imaginarul social comun.

De exemplu, imaginați-vă o întâlnire de afaceri cu scopul de a negocia o înțelegere. S-ar putea să auzi un comentariu că o parte „a scos niște tunuri grele”, „a aruncat o bombă” asupra adversarului, l-a „asediat” cu întrebări sau argumente etc. Expresii ca acestea, mai ales atunci când sunt folosite în mod repetat în mass-media senzaționalistă, ar putea da o impresie că negocierile de afaceri sunt mai brutale decât ți-ai imaginat.

De asemenea, dacă se fac comparații cu cel de-al Doilea Război Mondial în mass-media poloneză, în special Hitler, blitzkrieg, bătălia de la Monte Cassino, tabăra nazistă de la Auschwitz sau Ziua-Z (D-Day), acestea vor evoca cu siguranță asocieri puternice și vor conduce audiența poloneză la interpretări specifice, adesea deturnându-le răspunsurile emoționale.

Cu alte cuvinte afectează obiectivitatea relatării?

În calitate de lingvist specializat în analiza critică a discursului comunicării mediate, sunt familiarizat cu controversa prin care comunicatorii umani să fie „obiectivi”. În acest proiect s-ar putea să vorbim despre neutralitatea mass-media (spre deosebire de părtinire), responsabilitatea media, responsabilitatea socială și etică (spre deosebire de propagandă), independența presei (spre deosebire de afilierea politică și motivația de profit) și codurile și standardele jurnalistice (spre deosebire de jurnalismul amator).

Recunoaștem rolul jurnalismului profesional în modelarea discursului public al conflictului, dar trebuie să acordăm, de asemenea, atenție numărului tot mai mare de voci media „neprofesioniste” și spațiilor de discuții „de nișă” populare, găzduite în special de platformele media online și, uneori, revărsându-se în sfera publică. Faptul că unele informații sunt false sau detașate de realitate nu le face ireale - ele devin o componentă reală a discursului public. De aceea, știrile false și teoriile conspirației sunt studiate într-o varietate de discipline și proiecte academice ca ingrediente ale sferei publice. S-ar putea să contribuim la această linie de cercetare prin proiectul nostru din punct de vedere lingvistic.

Care sunt greșelile pe care le fac jurnaliștii atunci când scriu știri/articole despre război?

Acest lucru nu este încă determinat, dar, ca atare, stabilirea acestui lucru nu este cu adevărat scopul proiectului CORECON. De asemenea, proiectul nu este atât despre jurnaliști individuali, cât despre sistemele media și sistemele lingvistice pe care le putem aborda mai mult sau mai puțin conștient, critic și responsabil.

Lingviștii și analiștii de discurs pot arunca mai multă lumină asupra a ceea ce alți cercetători consideră de la sine înțeles - limbajul. Mulți cred că limbajul este un mediu transparent de exprimare și că adevărul este adevăr și o minciună este o minciună, indiferent de cuvintele alese. Vedem că acest lucru nu este întotdeauna cazul într-o singură limbă, cu atât mai puțin între limbi, cu varietatea de resurse lingvistice și strategii discursive care pot fi recrutate de comunicatori pricepuți pentru a reprezenta realitatea și a crea sens în așa fel încât să se potrivească mai bine intereselor lor și să fie mai ușor asimilat de către consumatori.

Ați explicat tot în acel interviu că „stilurile de populism variază, dar credem că, dacă alegătorii ar acorda mai multă atenție dispozitivelor de limbaj și exprimare, manevrelor retorice sau stilizărilor intenționate, ar exista mai puține posibilități de a-i manipula pentru a vota partide care, în cele din urmă, nu îi reprezintă bine” (în engleză: „The styles of populism vary, but we believe that if voters were paying more attention to devices of language and expression, rhetorical maneuvering or purposeful stylization, there would be less possibility to manipulate them into voting for parties that, in the end, do not serve them well”).

Cum pot oamenii să fie atenți la expresii și limbaj, când: 

- pe de o parte încrederea în mass-media este în scădere și respectiv există o educație mediatică slabă pentru a putea susține puținele surse/redacții care își fac munca bine; 

- iar pe de altă parte oamenii se regăsesc în discursurile „populiștilor”, coroborat cu incapacitatea de a livra politici bune/populare de către (cei care-și spun) „democrați”?

Unde vedeți cheia în această situație?

După cum am menționat, proiectul își propune să atragă atenția asupra tiparelor lingvistice și strategiilor discursive care ne modelează reprezentările conflictului și poate să pună în evidență atunci când aceste reprezentări nu sunt foarte utile și favorizante înțelegerii și comportamentului responsabil al cetățenilor.

Sunt de acord că școala publică ar putea servi mai bine cetățenilor dacă ar include mai multă educație media care include o anumită economie politică a mass-media, unele informații despre funcționarea limbajului și a imaginilor în mesajele media și unele despre efectele media. Uneori simt că în democrațiile moderne oamenii înțeleg mai puțin ceea ce constituie manevra retorică și argumentarea greșită decât în democrațiile antice în care retorica făcea parte din formarea cetățenilor.

În ciuda provocărilor din ce în ce mai mari, proiectul nostru își propune să livreze nu numai publicații academice, ci și alte tipuri de rezultate care ar putea fi accesibile educatorilor și publicului larg, pentru a îmbogăți numărul tot mai mare de recomandări de alfabetizare media și materiale de instruire.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

6 comentarii

Kukuruku

Acum 1 lună

Astia care se bat in razboaie nu pot fi considerati adulti normali la cap.
Raspunde

Nemo

Acum 1 lună

Bani prea multi pentru aproape nimic...
Raspunde

Emil

Acum 1 lună

Dimpotriva, doamna profesoara considara bani putini pentru a cenzura presa si realitatea, inclusiv in articolul prezent, in asa fel incat fraierii sa nu se observe adevarul.

Raspunde

AndreiM

Acum 1 lună

Dupa numarul de victime si dupa impactul global devastator, cel mai mare razboi imporiva omenirii a fost plandemia. Poate ar fi bine sa analizati propaganda din presa oficiala sin plandemie. A, dar voi sunteti globalisti, voi sustineti propaganda oficiala, in timp ce cautati sa eliminati adevarul din presa alternativa: https://rumble.com/v4fo9pu-tucker-carlson-cine-pltete-pentru-milioanele-de-mori-din-cauza-vaccinului.html
Raspunde

Xxx

Acum 1 lună

Proiecte...proiecte...proiecte!!! Numai bani tocati aiurea ...nici o realizare nici un beneficiu !!!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Cam smechera doamna profesoara....Bani tocati pe minciuna, cenzura si dezinformarea populatiei. Sa-i fie rusine!

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus