Marţi,
16.04.2024
Partial Noros
Acum
21°C

Cel mai „cojit” bloc din Sibiu este preluat și în noul Plan Urbanistic General ca posibil monument istoric. „E un exemplu reușit”

Cel mai „cojit” bloc din Sibiu este preluat și în noul Plan Urbanistic General ca posibil monument istoric. „E un exemplu reușit”

Cel mai „cojit” bloc din Sibiu este inclus în lista imobilelor propuse spre clasare ca monument istoric în noul Plan Urbanistic General, care a fost publicat pentru consultare publică. Lista imobilelor a fost preluată din PUG-ul vechi, adoptat în 2011, care a fost întocmită de biroul de arhitectură condus de arhitectul Alexandru Găvozdea printr-un studiu de fundamentare din 2009. Acesta consideră că blocul are o valoare urbanistică și este un exemplu reușit despre cum poate fi așezată o clădire ca ea să devină un simbol pentru o anumită zonă.

Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Sibiu a intrat în etapa consultării publice. Asocierea SC Daedalus Proiect Sibiu/ Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting București / SC Intergraph Computer Services SRL, contractată de Primăria Sibiu pentru elaborarea acestui document, a parcurs etapele de studiu și elaborare a formei preliminare a documentațiilor, iar între 4 martie și 17 aprilie documentul este supus consultării publice.

Una din anexele PUG-ului se referă la „lista imobilelor propuse spre clasare ca monument istoric”. Lista include imobilele propuse spre clasare prin PUG 2011 și care nu au fost clasate până în prezent, precum și o serie de clădiri din orașul de sus și de jos, dar și din zonele adiacente identificate în planurile mai vechi.

În PUG-ul din 2011 (în Regulamentul Local de Urbanism, pagina 419) se menționează că această listă a fost întocmită conform studiului de fundamentare PUG Sibiu 2009 privind zone protejate cu materializare semnificativă a valorii culturale, studiu care a fost elaborat de SC A.PLAN SRL Sibiu, biroul de arhitectură condus de Alexandru Găvozdea, actual candidat pentru funcția de primar al Sibiului.

„Din toată puzderia de blocuri din Sibiu avem un exemplu bun”

Ceea ce ne-a atras atenția a fost prezența în lista imobilelor propuse spre clasare ca monument istoric blocul turn de la intersecția Bulevardului Vasile Milea cu Calea Dumbrăvii, cunoscut printre sibieni pentru aspectul său exterior neîngrijit. L-am întrebat pe arhitectul Alexandru Găvozdea de ce a fost decisă includerea acestui boc de locuințe în această listă, dar și dacă va mai putea fi clasat ca monument după lucrările de reabilitare a clădirii din punctul de vedere al eficienței energetice, în cadrul unui proiect anunțat de Primărie.

Găvozdea a explicat că în documentul de acum 15 ani au fost menționate imobile „de referință în istoria orașului” care nu au fost luate în seamă pentru că nu erau în centrul istoric și atenția către ele a fost redusă în decursul anilor. El a explicat că PUG-ul are, din punct de vedere al protecției patrimoniului, două atribuții principale. Prima se referă la definirea zonelor construite protejate, în care există valoare culturală mai mult sau mai puțin concentrată.

„(...) În PUG-ul încă în vigoare și în studiul de fundamentare noi am propus să fie protejate și zone pe care oamenii în mod normal nu le-ar vedea ca fiind legate de monumente sau de patrimoniu, pentru că sunt de dată recentă. Am luat câteva segmente din Bd. Mihai Viteazul, am luat un ansamblu de blocuri de pe Rahovei, acele locuințe înșiruite de pe strada Ceferiștilor, niște vile din cartierul Ștrand, pentru că ele sunt, pentru etapa respectivă din evoluția omenirii și a orașului Sibiu, reprezentative și sunt reușite. Adică din toată puzderia de blocuri din Sibiu acele zone sunt remarcabile și sunt un exemplu bun din așa cum a fost perioada comunistă cu bunele și relele ei. Și ele fac parte din istoria orașului, iar dacă vrem ca peste 100-200 de ani să avem și bucățica de istorie a secolului al XX-lea e bine să ne gândim de pe acum la ea, la nivelul respectiv: să nu se stâlcească fațadele, să nu se mai implanteze alte clădiri printre ele etc. Deci, nu e ceva rigid ca pentru centrul istoric”.

A doua funcție a PUG-ului, conform legii, e că trebuie să definească cu ocazia studiului de fundamentare care se face pe scara întregului oraș, clădiri susceptibile a fi clasate. Astfel, dintr-un foc PUG-ul, prin anexa cu lista imobilelor respective, cuprinde clădirile care în opinia celor care l-au elaborat există șansa ca ele să fie clasate. Acest lucru înseamnă că, odată cu aprobarea PUG-ului, timp de un an beneficiază de protecția de care se bucură un monument, timp în care se poate face dosarul propriu-zis de clasare, care înseamnă relevee, studiu istoric etc. Dacă timp de un an nu se finalizează procedura sau dosarul se încheie cu respingerea clasării, atunci clădirea revine la stare inițială.

„Primul criteriu este poziția lui urbanistică, calitatea lui de capăt de perspectivă: când vii dinspre Șaguna pe jos sau dacă ești în zona de deasupra hotelului Ramada, în zona Primăriei vechi, el este cap de perspectivă după o intersecție prelungă, care e toată zona Pieței Unirii până la cea a străzii Milea cu Calea Dumbrăvii. Și este foarte frumos. El e, din păcate, jerpelit, e degradată fațada, nu e întreținut, dar altfel el urbanistic stă foarte mândru și foarte frumos în oraș. E un exemplu reușit despre cum să așezăm o clădire ca ea să devină un simbol pentru o anumită zonă, pentru o intersecție.

Chiar și dacă cineva și-ar bate capul să facă dosarul de clasare și ajunge să fie recunoscut de Ministerul Culturii ca monument, calitățile lui rezidă în asta”, răspunde Alexandru Găvozdea la întrebarea de ce a fost propus blocul respectiv pentru a fi clasat.

„Monument nu înseamnă că nu mai ai voie să te atingi de el”

Arhitectul precizează că acest lucru nu înseamnă că persoanele care locuiesc acolo n-ar putea să zugrăvească casa scării sau să facă renovări prin casă. „Monument nu înseamnă că nu mai ai voie să te atingi de el, înseamnă doar că pentru a face lucruri care să nu strice ceea ce este valoros la el, trebuie să treci și pe la Cultură, unde s-au mai simplificat lucrurile în ultima vreme. Specific pentru acest bloc sunt calitățile lui urbanistice: poziționarea lui în raport cu arterele, cu culoarele de vizibilitatea, cu direcțiile în care poți să-l percepi, gabaritul, veltețea și faptul că nu e într-un front, ci iese ca un landmark, e un obiect acolo care ne atrage atenția că e ceva deosebit”, a explicat acesta.

Despre acest imobil șeful Direcției județene pentru Cultură, Dan Nanu, spune însă că nu are șanse să devină monument: „Sunt mai multe criterii pentru includerea unui bloc în lista monumentelor: poate să aibă vechime, poate e unicat, poate a stat o personalitate acolo. Dar acesta e unul din blocurile propuse a fi anvelopate pentru eficientizare energetică. Dacă se va face acest lucru, și se va face, nici nu mai avem ce discuta despre includerea sa pe nicio listă”.

„Îmi imaginez că lumea s-ar putea gândi că dacă se polistirenizează fațada, n-o să mai poată fi clasat. Ba da, depinde care sunt criteriile pentru care se consideră că e demn să fie clasat ca monument. El poate să fie protejat prin efectul regulamentului și fără să fie monument - să se spună că în jurul lui pe o rază de două ori înălțimea blocului nu mai are voie să crească un bloc la fel de înalt sau mai înalt decât jumătate cât înălțimea lui, ca să păstrăm imaginea lui în zona asta (...) Clasarea se judecă în comisia națională a monumentelor, întâi în secțiunea de evidență, după aceea în comisia națională. Direcția județeană are un punct de vedere important, la fel și comisia zonală, dar decizia se ia la comisia națională (...) Dar e în funcție de obiectivul clasării: dacă valoarea culturală e în aspectul urbanistic, în detalii artistice, în decorațiuni etc. În funcție de asta, e posibil și cu un dosar incomplet să fie acceptată clasarea, pentru că dacă e la nivel urbanistic, nu mă interesează că n-am date din apartamentul 13, relevant e poziționarea, importanța blocului”, este de părere Alexandru Găvozdea.

Dosarul de clasare poate fi depus de proprietari sau de un ONG cu atribuții în domeniul protecției patrimoniului. În primul an de la adoptarea PUG-ului, dacă lista va fi menținută, nu e necesară voința proprietarului sau a unui ONG. „E importantă dorința, dar și resursele, pentru că un dosar nu se face bătând din palme, e destul de laborios. Se poate face în 2-3 săptămâni, pentru că sunt suficient de mulți experți care să facă lucrul acesta, dar problema e cât de rapid vor procesa autoritățile. Dar mai depinde, în funcție de clădire, și de informațiile la care ai acces”, a mai explicat Găvozdea.

După un an, dacă nu sunt elaborate dosarele pentru clasare a clădirilor din listă, aceasta nu mai are decât o utilitate științifică.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

13 comentarii

Iona

Acum 1 lună

Vai de capul nostru! Și domnul Gavozdea vrea să devină primar? adică să transforme toate casele dărăpănate în monumente istorice ca să nu ne mai atingem de ele?
Raspunde

Adrian Antonie

Acum 1 lună

Unii nu isi inteleg menirea in societatea in care traiesc. Nu au simtul masurii si al realitatii. In plus au si tendinta de a epata. Cum naiba sa declari monument acea catastrofa de cladire care ar merita daramata si construit altceva in locul ei? Poate ca ar trebui declarata un monument de prostie intentia celor ce isi chinuie mintea cu astfel de aberatii si ne-o chinuie si pe a noastra!
Raspunde

Sibian

Acum 1 lună

Deci Găvozdea asta vrea sa ajunga primar. Cat de prost poti sa fi sa incluzi un bloc comunist fara nicio valoare arhitecturala sau istorica pe lista de monumente istorice cat timp sunt cladiri de secol XV care nu fac parte din lista, cred ca suntem unici in Europa. Blocul respectiv trebuia demolat de mult pentru ca strica aspectul urban, asa cum ar trebui demolate si Dumbrava si Casa Modei, doua ramasite comuniste lasate in paragina care imi provoaca sila de cate ori trec pe langa ele.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

In blocul respectiv sunt apartamente particulare, cum adica demolat? Asa, cum facea Ceausescu? Ala e unul dintre cele mai frumoase blocuri din Sibiu (daca ar fi renovat) , daca el e de demolat, toate sunt. Cum ar fi sa vorbeasca cineva si de cladirea unde stai ca ar trebui demolata? Iti dai seama ca despagubirea ar fi ca la exproprierile de la noi, sub pretul pietei...sau la pretul pietei, ca sa te mute in blocuri noi cu care sa faca dezvoltatorii cu pile profit din bani de la stat (asa s-a intamplat la Moscova) Dumbrava ar fi frumos sa fie demolata, dar de catre proprietar (cel de acum, ca sa construiasca altceva) sau de catre un proprietar nou.
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Multe ar trebui facute monument, de exemplu tot cartierul Iosefin. Asta nu inseamna ca nu merita asta si un bloc "comunist" (doar prin prisma tarii in care s-a construit, e plin de blocuri din astea si in Germania vestica, de exemplu)
Raspunde

Chirica

Acum 1 lună

Ahahahahaha! Ce-am mai ras... Mizeria aia sa o faci moument istoric...
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Macar un bloc comunist trebuie facut monument. Daca nu ala, atunci care?
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Cătălin

Acum 1 lună

Din păcate puțini au atâta cultură încât să înțeleagă ceea ce s-a scris mai sus. Pentru cei mai mulți oricum nu există noțiunea de patrimoniu, din cauza educației precare iar cei care cât de cât au o înțelegere încă nu percep ceea ce înseamnă arhitectură modernistă, socialistă sau contemporană. Pentru cei mai mulți o clădire cu elemente decorative istoristice poate fi perceput ca monument, în rest slabe șanse. Modernismul anilor '30? Ce e aia? Clădiri socialiste cu valoare arhitecturală? Hăă? Și nu, nu mă refer la monstruozitatea din București, Casa Poporului, ăla nu e un exemplu de așa ceva. Ci clădirea gării din Brașov, de exemplu, ansamblul Sălii Palatului din București, mozaicurile cu propagandă. Și blocul ăsta, care spre deosebire de restul blocurilor din Sibiu, are o oarecare identitate relevantă pentru istoria locului. Care ne place sau nu, așa a fost și nu (cred) că e bine să o ștergem cu buretele.
Raspunde

Sibian

Acum 1 lună

Cataline, navighezi in ape tulburi. Nu mai vorbi despre cultura si patrimoniu ca nu sunt de tine. A fost suficient sa citesc ce ai scris ca sa-mi dau seama ca incurci perele cu merele. Dute si te uita pe Digi Sport mai bine
Raspunde

HBomb

Acum 1 lună

@ Catalin: Adevărat, ar fi de dorit ca Sibiul să conserve și patrimoniul arhitectonic din anii '70. Dar era mai bine dacă o făcea cu o clădire din imediata apropiere a blocului în discuție, aceea a Hotelului Continental, actualmente MyContinental, care avea imaginea tipică a stilului epocii. Însă autoritățile au permis distrugerea fațadei și placarea într-o variantă nesărată și sărăcăcioasă a stilului anilor 2000.
Raspunde

Oare in ce lume traieste dl. Gavozdea ?

Acum 1 lună

daca criteriul "specialistului" e: "despre cum poate fi așezată o clădire ca ea să devină un simbol pentru o anumită zonă" , atunci si biscuitele de vreo 17 etaje, de langa Lidl prelungirea M. Viteazul merita premiul - "cum sa blochezi vederea unica asupra crestei Fagarasilor pentru zeci de mii de sibieni", pentru maximizarea profitului dezvoltatorului.
Raspunde

Blocu turn

Acum 1 lună

Poate într-adevăr sa fie considerata o clădire reprezentativa pentru o anumita perioada , de fapt este km 0 al civilizației românești a Sibiului postbelic ( chiar este blocul 1 de pe Milea ) , practic de aici începând locuințele pentru populația bastinase , de aici începând Sibiul românesc modern , facand abstracție de Terezian care este tot de pe vremea comuniștilor. Încercați să vă imaginați cu toții cum ar arata mărețul Sibiu dacă am decupa toate clădirile din cei 40 de ani de după război ( apropo aproape au trecut tot atâția de la revoluție , diferențele de viteze de construcții se vad cu ochiul liber ne mai vorbind de preț) Asta neînsemnat ca trebui lăsat în paragina și nu ar trebui reconditionat , dacă s-ar putea împreună cu Dumbrava si Casa Modei , asa cum s-a facut si in alte municipii in zonele lor centrale dar acolo au fost probabil primari romani , care au vrut probabil sa evidențieze și centrul nou nu doar pe cel vechi al urbei lor
Raspunde

Kukuruku

Acum 1 lună

Sibiul romanesc modern a inceput si cu casele construite dupa razboi, nu doar cu blocurile.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus