Luni,
22.04.2024
Ploi Moderate
Acum
7°C

104 ani de la nașterea lui Radu Stanca. „Lipsesc numai o clipă”

104 ani de la nașterea lui Radu Stanca. „Lipsesc numai o clipă”

Radu Stanca s-a născut pe 5 martie 1920, la Sebeș, și este dramaturgul, poetul, eseistul și regizorul care* a dat numele teatrului național din Sibiu. „Lipsesc numai o clipă”, ar fi promis pe 20 decembrie 1962, cu 6 zile înainte de muri, așa după cum dorea să lase să se înțeleagă cercetătorul Mihai Nadin. În 1968, la 5 ani de la moartea lui Radu Stanca, Nadin i-a dedicat acestuia un articol, „Radu Stanca – dramaturg”, publicat în al doilea număr al revistei „Teatrul”.

Autorul amintește că în anul 1942 și-a susţinut licenţa în filozofie cu teza

„Problema cititului”, aducând „Contribuţia la estetica fenomenului literar”, iar de atunci și până în 1958 a realizat, paralel cu creaţia poetică, cu îndeplinire a îndatoririlor profesionale (ca asistent la catedra profesorului Lucian Blaga până în 1945, şi apoi ca iniţiator, actor şi regizor al Teatrului de Stat din Sibiu) şi cu activitatea publicistică, „o operă dramatică purtînd şi ea marca personalităţii sale”.

Mihai Nadin încearcă să-l caracterizeze pe Radu Stanca din mai multe puncte de vedere, dar precizează din start că „rămîne şi în replicile pieselor sale «sentimental şi romantic»”.

„Ecourile romantismului răsun sub bolţile libere ale imaginaţiei sale febrile sau interferează neaşteptat cu rigorile clasicismului, înnobilîndu-l cu un patetism anume , dîndu-i culoare, uneori fantastică, ori altădată înălţîndu-l ameţitor într-un univers imaginativ surprinzător”.

Autorul amintește despre primele proiecte dramaturgice: „întîiul proiect dramaturgic pare a se înfiripa la vîrsta de numai 18 ani şi este opera comun a celui ce-şi spunea „hidalg al poeziei" şi a colegului său George Sbârcea, căruia îi atribuise titlul de nobleţe de „gentilom al muzicii". Urmau să scrie o piesă cu muzică, cu personaj e din viaţa lor de studenţi şi năzuiau să depăşească modelul, pe atunci frecventat, al Heidelbergului de altă dată. Cea dintîi piesă scrisă este însă Cealaltă primăvară (februarie - aprilie 1942), urmată curînd de Atotputernicul sînge (1942) - compunere dramatic într-un act. Pe motivul acesteia se va înălţa cîţiva ani mai tîrziu Dona Juana (1945), comedie tragică, recomandat elogios de Camil Petrescu premiului Lovinescu, care de altfel i-a şi fost decernat (în 1947). Pînă aici, insă, evident şi sub influenţa lui Lucian Blaga (la catedra căruia, cum am văzut, funcţionase ca asistent în vremea în care o parte a universităţii clujene trăia exilul ei la Sibiu) se nasc, cu o frecvenţă destul de constantă, Drumul magilor (1944), o încercare modernă de vifleem, comedia Greva femeilor, tragedia Turnul Babei, fantasma tragică Ochiul (1945) de inspiraţie istorică, tragediile Hora Domnitelor (1945), Rege, preot şi profet (1947), comedia Critis sau Gîlceava zeilor (1945-1946). Un alt motiv al literaturii antice - mitul lui Oedip – nutreşte efortul scriitorului de a da o interpretare nouă unor teme îndelung frecventate de scriitori şi, astfel, prinde contur drama Oedip salvat (1947). În anii următori ies la iveală lucrările inspirate de legende străvechi: Secera de aur (1949) şi Povestea dulgherului (1958), opera sa dramatică completîndu-se cu o tragedie cu balete într-un act Faunul şi Cariatida (1958) şi cu acea tulburătoare poveste a Ostatecului (1958), poate una dintre cele mai frumoase pagini din cîte s-au scris pe tema responsabilităţii umane”.

Întregul articol poate fi citit aici.

Foto: sibiucity.ro

*Erată: în textul inițial era greșit menționat „a fondat”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Tag-uri: Radu Stanca

Vizualizari: 1069

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

3 comentarii

Sibian

Acum 1 lună

Sunt cel mai frumos in orasul acesta... Dragul de Radu Stanca... Unii s-au impaunat cu meritele poetului si dramaturgului. Urat din partea lor.
Raspunde

Ger

Acum 1 lună

Stimate Domnule Ion SURDU; CU TOATÁ STIMÁ SI TOT RESPECTUL - "Dragul de Radu Stanca" nu a FONDAT Teatrul din Sibiu. Punct! Precum a scris si "Sibian" - unii s-au ímpáunat cu numele de Radu Stanca, care o fost totudsi doar o "cometá trecátoare" ìn Sibiu/Hermannstadt...Si acum trecem la "ISTORIC"..... ISTORIC Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu este unul dintre cele mai mari teatre din România și din Europa, înființat în 1 iunie 1788, ca teatru în limba germană. La Sibiu a fost construită prima clădire cu destinația de teatru de pe actualul teritoriu al României. Prima reprezentație de teatru în limba română a avut loc aici în anul 1868. Repere cronologice 11 iunie 1787 – Martin Hochmeister încheie un contract cu magistratul orașului Sibiu, prin care primește terenul necesar construirii primei clădiri de teatru de pe actualul teritoriu al României. 1 iunie 1788 – Are loc inaugurarea teatrului din Sibiu, din Turnul Gros, cu prologul festiv „Thaliens Opferweihe”, susținut de directorul de teatru Christof L. Seipp, și cu piesa „Familia comică”, de Johann Karl Wetzel. 1789 – În teatrul din Turnul Gros au loc primele baluri și numeroase reprezentații teatrale, muzicale și culturale. 1826 – Clădirea teatrului este distrusă de un incendiu, fiind refăcută în timp foarte scurt de Martin Hochmeister jr. 1850 - La Sibiu are loc prima montare a lui „Faust” în Transilvania, în regia lui Emil Anthony. Teatrul se transformă dintr-un teatru sezonier într-unul stabil, sub conducerea regizorului Eduard Kreibig. 1851 – Are loc o reprezentație susținută de Ludwig Löwe, de la Teatrul Hofburg din Viena. 18 - 30 iunie 1868 – În actuala Sală Thalia, trupa marelui actor și regizor Mihail Pascaly a susținut o serie de reprezentații teatrale, sufleur fiind poetul național Mihai Eminescu. Sunt primele reprezentații de teatru în limba română la Sibiu. 22 august 1905 – În Muzeul Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român este inaugurată prima scenă de teatru românesc, cu spectacolul „Fântâna Blanduziei”, de Vasile Alecsandri, în regia lui Zaharia Bârsan. 3 - 4 noiembrie 1923 – Se deschide prima stagiune permanentă în limba română la Sibiu, cu o finanțare din partea Ministerului Cultelor și Artelor, oferită Companiei dramatice ASTRA. 1933 – La Sibiu activează prima trupă profesionistă locală, sub conducerea lui Gustav Ongyert. 1940 - Asociațiunea ASTRA a înființat o secție numită Prietenii Teatrului, care a avut ca scop promovarea artei dramatice transilvănene. 1942 – Gruparea Prietenii Seminarului de Estetică, condusă de Liviu Rusu, susține spectacole de teatru. 1943 – Au loc reprezentații teatrale ale Grupării dramatice universitare, sub îndrumarea savantului și dramaturgului Victor Papilian. 1944 și 1945 – Teatrul Național din Iași se află în refugiu la Sibiu, orașul bucurându-se de reprezentațiile valoroase oferite de artiștii de aici, în rândul cărora se afla și Miluță Gheorghiu, Artist al Poporului, memorabil interpret al personajului Chirița din opera lui Vasile Alecsandri. 1 octombrie 1946 – Ia ființă Teatrul Poporului, la inițiativa scriitorului Mircea Alexiu. 1948 - Ministerul Artelor și Informațiilor dispune înființarea unei trupe regionale a Teatrului Poporului cu sediul la Sibiu. 1948 - Prima stagiune permanentă a Teatrului de Stat din Sibiu este deschisă în 17 septembrie 1948 cu piesa „Pe sub castanii din Praga”, de Konstantin Simonov, în regia lui Gabriel Negry și Ion Deloreanu.
Raspunde

Ion Surdu

Acum 1 lună

Aveți dreptate. Teatrul nu a fost fondat de Radu Stanca, ci instituția îi poartă numele.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus