Miercuri,
17.04.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Cum să faci față anxietății sau este reîncarnarea reală? Subiecte care îi preocupă pe tinerii sibieni

Cum să faci față anxietății sau este reîncarnarea reală? Subiecte care îi preocupă pe tinerii sibieni

Anxietatea, creierul uman, inteligența, moralitatea sau chiar reîncarnarea sunt unele dintre temele asupra cărora tinerii din Sibiu meditează în prezent. Aflăm acest lucru din revista online a Colegiului Național „Octavian Goga”.

Revista „Goga Times” apare o dată sau de două ori pe an din 2017. Revista este editată în limba engleză și conține informații despre experiențele la care participă elevii și profesorii liceului, inclusiv impresii despre participările în cadrul unor programe internaționale de studiu sau schimb de experiență, dar și articole despre subiecte care îi preocupă pe tinerii sibieni.

În ultima ediție tinerii vorbesc despre anxietate, despre creierul uman, despre ce înseamnă să fii „smart”, dar și despre reîncarnare, sau despre limbajul memelor de pe rețelele de socializare.

Sonia, elevă în clasa a XII-a, scrie despre cum s-a schimbat viața în ultimii ani. „Fiecare aspect al vieții este acum diferit, inclusiv conștientizarea stării mentale. Din cauza activităților noastre stresante, anxietatea a devenit una dintre cele mai cunoscute probleme mentale. Poate fi dificil să-i faci față, dar există câteva metode care pot fi folositoare în acest proces”, scrie tânăra.

Ea scrie că primul lucru este creșterea gradului de conștientizare a problemei și sugerează cum poate fi făcut acest lucru inclusiv în școli. „Pentru generațiile tinere, școlile pot pune la dispoziție ore de sănătate mentală pentru a învăța copiii cum să facă față stresului pentru a preveni anxietatea. Ca rezultat, oamenii vor deveni mult mai înțelegători și probabil că îi vor ajuta pe cei mai slabi”. În al doilea rând, Sonia crede că existența unui terapeut la orice loc de muncă poate fi la fel benefic. „Fie că e într-o școală, într-o fabrică sau într-un birou, existența unui specialist disponibil va ajuta nu numai individul, ci și întreaga societate”.

„Analizând creierul uman” (Looking into the human brain) este titlul unui alt articol, semnat de Sara, elevă în clasa a X-a. Tânăra scrie despre experiența pe care a avut-o împreună cu colegii ei în cadrul unei ore cu profesoara de biologie Codruța Burlea, când au explorat domeniul de neuroștiință, pentru realizarea unui proiect. „Proiectul are ca scop explorarea aspectelor principale și fascinante ale sistemului nervos, începând cu creierul uman. Echipa a fost împărțită în grupuri mici, fiecare având ca sarcină investigarea domeniilor specifice ale creierului. Printr-o analiză și cercetare științifică riguroasă, noi am obținut informații valoroase despre funcțiile creierului, pavând drumul spre progrese viitoare. Totodată, am avansat în înțelegerea noastră asupra acestui component complex și vital al sistemului nervos”.

În proiectul despre care a menționat tânăra au fost implicați voluntari ai SmartLab Club. „Pentru o mai bună înțelegere a creierului uman, noi am decis să creăm o mostră 3D a acestuia cu ajutorul lor. În pașii următori vom instala LEDuri pentru a vizualiza mai ușor funcțiile concrete - vederea, auzul, funcțiile motrice și altele”.

În „Ce înseamnă să fii smart?” (What is „being smart”?) Ania, elevă în clasa a XI-a, se întreabă dacă există un singur lucru care să determine cât de inteligent („smart”) este cineva. Și nu doar asta: „Avem noi dreptul să spunem că cineva nu e smart?”.

Ania subliniază că există nouă tipuri de inteligență – lingvistică, logică, kinestezică, spațială, muzicală, interpersonală, intrapersonală și naturistă – și crede că „nu trebuie să critici sau să ofensezi pe cineva, spunându-i că nu e inteligent doar pentru că nu are aceeași opinie ca a ta sau că nu are anumite calități într-un domeniu oarecare”. „Poate cineva într-o clasă cu tine nu are aceleași note bune, dar în viața lor personală pot fi cei mai respectați, ingenioși și atenți”.

Tânăra scrie și propria ei noțiune pentru ce înseamnă o persoană „smart”: „este cel care reușește să fie fericit și pașnic, indiferent de ce îi ajută să facă asta”.

Despre moralitate meditează Theodora, din clasa a XI-a: „A fi privit ca o persoană morală este un lucru dorit. Problema este că, deși încercăm să fim oameni buni, cei mai mulți dintre noi continuăm să facem lucruri care pot fi considerate imorale de cel puțin câteva ori în viața noastră. Putem găsi întotdeauna cazuri în care comportamentul nostru imoral devine plauzibil pentru unii, rămânând condamnabil pentru alții, în care comportamentul nostru imoral poate fi considerat drept scuzabil din punct de vedere moral”.

„(...) Esența problemei este că abilitatea de a GÂNDI este atât cea mai bună calitate a noastră, cât și cel mai mare blestem. Dar, trăind propria noastră viață prea ocupați cu judecata vieților altor oameni, obsedați să etichetăm tot ceea ce ni se întâmplă ca fiind pozitiv sau negativ, pur și simplu ne pierdem timpul. Și dat fiind caracterul temporar al vieții noastre, timpul este cea mai valoroasă resursă pe care o avem și pe care nu ne putem permite să o irosim”, conchide tânăra.

Eva, din clasa a X-a, crede că „avem nevoie de un semnal de trezire sau, cel puțin, trebuie să ne redeschidem inimile pentru o formă autentică de conexiuni: conversații reale, cu sentimente autentice și fără alte distrageri pe parcurs”. Într-un articol întitulat „Legături pierdute” (Lost connections), tânăra discută despre influența pandemiei asupra relațiilor interumane. „Ați simțit asta toți? Acea ruptură bruscă dintre noi? (...) Speriați de ceea ce s-ar putea ascunde în spatele milioanelor de bloguri, conturi, știri și aplicații, oamenii nu au reușit să intre într-o moștenire valoroasă: încrederea semenilor. Obișnuiam să avem un mare sentiment de conștientizare atunci când a apărut subiectul „social media” în conversațiile noastre, astfel ne gestionam altfel singurătatea, de exemplu, ieșind la plimbare pentru a lua o gură de aer proaspăt când vremurile erau grele. Acum doar ne transferăm vina unul asupra celuilalt, dramatizând de dragul popularității sau doar căutând un leac pentru unul dintre cele mai mortale sentimente care au existat vreodată: PLICTISEALA.

În următorul articol, elevă în clasa a XI-a, Maria Antonia se întreabă cum e viața după moarte și dacă reîncarnarea este reală. Tânăra amintește despre faptul că acest concept variază în funcție de diferitele sisteme de credință care există. „Este important de menționat că în timp ce reîncarnarea este un aspect semnificativ al anumitor religii sau filozofii, nu există dovezi științifice care susțin existența sau mecanismele ei. Pentru mine, conceptul reîncarnării reprezintă o cale reală a vieții, eu cred că aceasta există. Noi, ca și energii care călătoresc în toată lumea, nu avem un singur loc unde să rămânem. Sufletele noastre și vibrațiile nu mor în felul în care o face trupul nostru fizic. Acest déjà vu apare pentru că se întâmplă anumite lucruri în trecut. Rămâne un subiect de continuă cercetare și speculație”.

În fine, Teodora, elevă în clasa a XI-a, analizează limbajul memelor, tot mai populare pe internet. „Mulți dintre voi poate știu ce este o memă, dar dacă nu știți, atunci există o mare probabilitate ca măcar să fi văzut una. Ele ne fac să râdem, să plângem, să medităm, să zâmbim, dar nu știm exact să răspunde la întrebarea – ce înseamnă exact memele și cum au ajuns să devină atât de populare în lume?”, explică tânăra. Ea explică: „O memă este considerată bună atunci când conține un mesaj concis, relatabil și are exact atâta absurditate care să te facă să spui că ai înțeles-o”.

Teodora analizează evoluția memelor, observând că cum s-a schimbat cultura acestora, dar și formatul lor, mai ales odată cu popularizarea site-urilor precum YouTube sau Reddit. Ea spune că „am văzut prima mare schimbare în evoluția culturii meme, care a fost introducerea unor personaje emblematice, cum ar fi chipul de troll pe care toți am reprimat-o în mod colectiv în școala gimnazială (...)”, menționând o serie de tipuri de meme devenit cunoscute printre utilizatorii tineri.

„Dacă stai și meditezi, puterea unei singure memă este atât de incredibilă și de puternică. Aceasta are capacitatea să te facă să te simți parte a unui grup, deși este individuală. Adolescenții continuă să remodeleze și să redefinească acest limbaj, în timp ce așteptăm noul val de meme care va influența, va distra și probabil va revoluționa modul în care noi comunicăm în această eră digitală în continuă dezvoltare”, conchide Teodora.

Revista „Goga Times” poate fi accesată aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

3 comentarii

Alex

Acum 1 lună

Stam bine. In alte țări tinerii se întreabă dacă pământul e plan sau rotund, ori dacă în spațiu e vid sau apă și dacă a existat un reset in anul 1746 , imperiul Tartar, etc.

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 lună

Cam asta li se preda in scoala; moaste, spaga, reincarnare si plagiat, nu cinste si adevar, nu AI, nu inovatie.
Raspunde

Pastor marginas

Acum 1 lună

" sunt unele dintre temele asupra cărora tinerii din Sibiu meditează în prezent" => hai sa fim seriosi, astia nu reprezinta nici 1% dintre "tinerii din Sibiu" :))) Tinerii din sibiu viseaza la pacanele, pariuri sportive si la muschi facuti cu steroiozi si seara de seara la sala...si la imbogatire din crypto si locuit in Dubai. Nu ne mai tot impachetati ...tul cu staniol, ca tot asa miroase.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus