Interviu cu Alexandru Găvozdea: de la ce ar trebui să se întâmple cu centrul istoric, până la în ce ar investi primul milion de euro din banii sibienilor. „Eu știu să-mi las orgoliul la intrare”

Arhitectul Alexandru Găvozdea este singurul candidat independent la Primăria Sibiu, cursă în care a anunțat că este pe locul doi, la mijlocul campaniei. L-am întrebat despre ce modificări ar aduce în centrul istoric al Sibiului, în ce ar investi primul milion de euro dacă ar fi ales primar, dar și cât crede că ar trebui să coste un bilet Tursib sau o oră de parcare în Sibiu.

Notă: Întrebările acestui interviu aparțin redacției Turnul Sfatului, precum și titlul și introducerea. Răspunsurile au fost transmise în scris, în cadrul unui contract de publicitate electorală.

La alegerile trecute, trei au fost candidații politici care au obținut peste zece procente (Astrid Fodor – FDGR, Adrian Bibu – PNL, Raul Apostoiu – USR). Cum poate independentul Alexandru Găvozdea să depășească la alegerile de luna viitoare candidații partidelor care, la scrutinul trecut, au strâns peste 84% din voturile valabil exprimate? Asta în condițiile în care nu sunt semne că procentul de participare la vot se va modifica semnificativ.

Lucian Alexandru Găvozdea: În alegerile locale pentru primar, ca și la cele prezidențiale, omul contează mai mult decât formațiunea politică pe care o reprezintă. La primărie, oamenii votează în mod direct un om despre care cred că poate și vrea să le rezolve problemele. Faptul că noi în Sibiu nu avem lideri politici - cu mici excepții - care să se bucure pe persoană fizică de încrederea cetățenilor e un lucru trist. Că oamenii în care avem încredere în Sibiu nu sunt în politică este un eșec al clasei politice sibiene - incapabilă să atragă oameni valoroși. 

Sondajele profesioniste pe care le-am comandat, instrumente necesare și utilizate peste tot în lume, arată însă că sibienii vor o alternativă independentă. Peste 70% dintre ei cred că reprezentanții partidelor – candidații de partid susțin interese de partid, nu pe cele ale oamenilor. Tot din date obținute profesionist aflăm că sibienii mă situează pe locul doi în intenția lor de vot pentru funcția de primar al Sibiului. Asta spune ceva foarte clar – sibienii vor și cred într-un candidat independent care reușește prin forțe proprii, fără bani de la partid și mașinării de partid, să le câștige încrederea. 

Mă simt profund onorat de încrederea sibienilor.

Din campania de până acum, pare că numele Alexandru Găvozdea este în special ținta criticilor ADU (ai cărui reprezentanți au lansat, de exemplu, critici pe subiectul blocurilor cu șapte niveluri propuse de dumneavoastră pe platforma Independența). Pe de altă parte, și Alexandru Găvozdea tocmai a publicat un clip în care specula o bâlbă a candidatei ADU. Din exterior pare că, totuși, împărțiți același bazin electoral. Să înțelegem că între dumneavoastră și candidata ADU considerați că e principala competiție electorală de la acest scrutin?

Ținta criticilor ADU e mult spus. N-a ieșit public nici candidata ADU și niciun alt lider ADU local să critice propunerile pe care le-am făcut sibienilor. E o persoană care din câte am înțeles lucrează cu dna. Cibu Deaconu și care utilizează postura de jurnalist pentru a face o critică – vezi, Doamne! - neutră. Când ești jurnalist și începi să lucrezi pentru un politician, ai terminat cu jurnalismul. Doamna Cibu Deaconu ne poate lămuri dacă persoana respectivă e plătită să lucreze în campania sa.

Conform datelor din sondajul făcut public zilele trecute, sibienii pentru care eu aș fi o opțiune de vot la primărie sunt mult mai diverși decât electoratul USR. Sunt sibienii din toate categoriile de vârstă și sociale și votanți ai tuturor partidelor. Ceea ce mă bucură nespus. Un primar trebui sa fie al tuturor sibienilor, nu doar al unui segment de populație.

Candidați fără o listă de potențiali consilieri care să vă susțină. În scenariul în care Alexandru Găvodea devine primar al Sibiului, pe cine ați dori să aveți în funcția de viceprimari (din numele de candidați cunoscute)? Pe cine ați alege administrator public?

Viceprimarii sunt aleși de consilierii locali dintre ei, nu-i alege primarul. Practic, consilierii aleși viceprimari reprezintă majoritatea formată în Consiliul local. Pe care dintre aleși i-aș propune consiliului, asta depinde de cine va fi disponibil, ce atribuții oferite de primar ar putea acoperi - totul pentru a forma echipa cea mai eficientă cu aparatul primăriei în interesul proiectelor pentru Sibiu.

Administratorul public l-aș desemna în urma unui concurs, deschis pe baza unor cerințe pe care le-aș stabili concomitent cu stabilirea atribuțiilor viceprimarilor și aparatului administrativ. Cea mai potrivită persoană trebuie să demonstreze competența, nu să-mi fie cunoscută mie de pe acum.

Care sunt metodele prin care un primar independent poate convinge un consiliu local eminamente politic, fără a sacrifica interesul public?

Viitorul Consiliul local al Sibiului va fi format din consilierii ai 5 partide politice, fiecare cu agenda și interesele lui. Vom avea o majoritate din cel puțin două partide. Fie că e independent sau reprezentant al unui partid, primarul se află oricum într-o relație de negociere cu consiliul local.

Am experiența unor negocieri complexe cu Parlamentul României, cu ministere, cu administrații locale, dobândită ca Președinte al Ordinului Arhitecților din România, pe care niciun candidat nu o are. 

Mă bazez pe două lucruri în relație cu Consiliul local – unu: pe această abilitate dovedită de a obține acord între interese diferite și doi: mă bazez pe oameni, pe transparență – voi ține sibienii la curent cu tot ce vreau să fac. Și nu-mi imaginez că vreun partid politic reprezentat în Consiliul local s-ar putea pune de-a curmezișul voinței sibienilor.

Ce atribuții și-ar păstra primarul Găvozdea și care ar fi cele pe care le-ar transfera viceprimarilor (din rândul celor relevante)?

Evident că aș păstra atribuțiile care au legătură cu zonele mele de competență profesională: urbanism, investiții și cu miza mea pe termen lung, cheia dezvoltării și a civilizației: educația. 

Aș discuta cu partidele să nominalizeze și voteze viceprimari competenți pe ariile pe care urmează să le gestioneze. Care înțeleg domeniile respective. De regulă, ajung viceprimari cei mai puternici politicieni votați pe liste pentru Consiliul local. Partidele privesc aceste funcții administrative ca pe niște oportunități de imagine de care se bucură cei mai bine înfipți în partid. Așa ajungem să avem viceprimar care e sportiv și se ocupă de infrastructură. Total anapoda.  

În ce ar investi primarul Alexandru Găvozdea primul milion de euro pe care l-ar avea de gestionat din bugetul Sibiului?

În educație. Trebuie să înțelegem rapid distribuția locativă a copiilor în Sibiu și să construim școli acolo unde sunt copiii. Extinderile pe care le face administrația Fodor sunt nu numai ilegale – că nu respectă normele de metri pătrați spațiu de recreație per copil, impuse de lege - dar contribuie și mai mult la sufocarea traficului. 

Sibiul are strategii detaliate și aprobate în cam toate domeniile, că așa sunt regulile de accesare a fondurilor europene. Implementarea proiectelor enumerate în aceste strategii ține de prioritățile pe care le dictează primarul. Dați-mi, vă rog, trei exemple de proiecte din aceste strategii pe care le-ați prioritiza în demersul de „repornire a Sibiului”?

Din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, am remarcat în obiectivele O1.1 și O.1.2. direcții și proiecte de sprijin a antreprenoriatului, inclusiv în zona industriilor creative - din păcate în „lista lungă”, eu le-aș aduce printre proiectele prioritare.

Tot din SIDU, direcția D3.2.1, aș lua noul Centru de conferințe și spectacole (de care vorbim de 20 de ani), proiect care de fapt este motorul unei regenerări urbane ample în zona pieței Unirii, cu rezolvarea multor neajunsuri istorice în funcționarea orașului în acel loc. Nu e un proiect „de cultură”, e un proiect de oraș.

Din zona socială, prea puțin asumată, aș revizita direcțiile din O2, pentru că nu e nevoie doar de mai multe locuințe sociale sau reabilitarea celor existente sau pomenirea de întreprinderi sociale și alte soluții de integrare - care sunt cam toate în „lista lungă”, nu priorități - ci e nevoie de gândirea sistemului de susținere socială integrat, asumat și mai ales eficient. Aici, din păcate, cred că administrația din România, în general, este depășită și trebuie să colaboreze strâns și onest cu actorii civili care preiau mult din atribuțiile statului în domeniu.

Dați-ne exemple concrete de proiecte și măsuri pe care Primăria la poate face pentru a determina tinerii să rămână sau să vină la Sibiu?

Tinerii nu pleacă de plăcere din orașul lor. Pleacă de nevoie și mai pleacă pentru că stilul de viață oferit de Sibiu nu se potrivește cu vârsta lor.

Orice problemă are șanse să fie rezolvată dacă e recunoscută ca problemă. De aici trebuie să începem. Ne pleacă tinerii, orașul își pierde forța vitală. Ca să-i menținem trebuie să lucrăm împreună mai mulți: primăria, universitatea, cercetători, mediul de afaceri.

Ce poate face primăria? În primul rând să creeze cadrul în care cei menționați să poată lucra împreună. Apoi, să se ocupe activ de adus companii în oraș care să ofere meserii de secolul 21, atractive pentru tineri. Zona meseriilor creative este slab reprezentată în Sibiu. Facem un hub de meserii creative, o platformă prin care companiile sibiene și cele din împrejurimi să apeleze la servicii creative locale. 

Așa cum punem preț pe patrimoniu, pe istorie, la fel trebuie să ne îngrijim de tineri, de viitor. Fără ei, toată bogăția noastră culturală, identitatea noastră nu se duce mai departe.

Una din problemele devenite cronice în Primăria Sibiu este Urbanismul. Cum pot fi determinați specialiștii să se angajeze aici într-un timp rezonabil și ce modificări credeți că ar trebui făcute? Pe cine ați alege arhitect-șef al orașului?

Aș aduce cei mai buni doi arhitecți-șefi apreciați din țară într-o comisie de concurs pentru postul de arhitect-șef la Sibiu - cu cerințe țintite pe competență, vom obține un ocupant de calitate al acestui post. Încrederea în acest personaj va face restul muncii, vor veni colegi inspirați de provocările (în sens bun) ale acestui departament să completeze posturile necesare.

Ce alte schimbări credeți că ar trebui aduse în organigrama administrației locale și de ce?

Dacă vrem o administrație cu spirit antreprenorial, activă cu mediul de afaceri, cu camerele de comerț internaționale, cu ambasadele, avem nevoie o structură în primărie care să se ocupe cu așa ceva.

Cum ar putea primarul independent al Sibiului să convingă primarii localităților învecinate să nu mai permită dezvoltarea cartierelor-dormitor și să investească și în utilități publice?

Prin bună negociere între vecini - tot timpul are nevoie fiecare de ceva de la celălalt. Eu știu să-mi las orgoliul la intrare, când merg să negociez pentru binele comun.

Tema traficului generat de transportul copiilor înspre și de la școli este recurentă și general valabilă în spațiul mioritic. Cum poate un primar al Sibiului să rezolve o astfel de problemă, când are un buget limitat pentru construirea de școli, un număr limitat de funcționari cu care să implementeze astfel de proiecte, iar asupra corpului profesoral ori a programei școlare nu poate interveni deoarece nu are competențe?

E facil să spunem că nu sunt bani și nu putem face. Dar au trecut peste trei decenii în care nu am făcut nicio școală nouă, în schimb am închis câteva. Trebuie să ne asumăm dificultatea și facem - 1-2-3 pe mandat, câte reușim. Bani se găsesc (de exemplu, parcă nimeni în Sibiu nu-și dorea cu adevărat campusul de învățământ dual, deși erau bani pe tavă).

În cât timp estimați că se poate construi în Sibiu o școală (de la idee, la darea în utilizare)?

Optimist, un an și jumătate. Cu proceduri de aprobare ca până acum, mai adăugați un an, poate chiar unul și jumătate. Deci în maxim trei ani, cu toate rezervele decente, pentru situații neprevăzute.

Întrebarea o leg de noul Liceul de Artă, al cărei studiu de fezabilitate l-ați predat din 2016 Primăriei, șantierul fiind blocat la un procent de nici 10% de mai bine de trei ani, într-un ghem de procese care n-au depășit fondul. Cum ați reporni acest proiect, prin urmare?

Soluția pentru elevii Liceului de Arte nu mai poate să aștepte. Deși am răspuns solicitării administrației pentru acest proiect la fază SF/DALI, am corectat o sumedenie de cerințe pentru a conforma cu normele în vigoare condițiile locului - am arătat că e înghesuit, că nu se pot rezolva două licee pe acel teren (Economic și Arte) fără compromisuri care nu merită făcute asupra viitorului copiilor noștri. Cu toate acestea și deși mi-e drag proiectul, m-aș gândi serios la o alternativă mai bună, cu toate că ar implica trecerea cheltuielilor de până acum la pierderi - mi-aș asuma asta, dacă ar putea fi obținută o alternativă mai valoroasă. Dacă analiza nu ar conduce spre o alternativă, aș promova o închidere rapidă a litigiului, e mai importantă finalizarea șantierului și darea în folosința elevilor a noii școli.

Care ar fi principala modificare (sau modificări) pe care le-ați aduce în centrul istoric al Sibiului?

Trebuie realizată o strategie proprie de protejare, utilizare și dezvoltare a centrului istoric - în dialog cu sibienii. Și cu cei care acum trăiesc în centru, și cu cei care îl folosesc drept cadru pentru a da valoare afacerilor lor, dar și cu cei pentru care centrul e cam inaccesibil și vin aici doar când au musafiri și îl prezintă acestora. Pentru că un centru fără locuire, doar cu servicii, e mort. Pentru că servicii care doar se folosesc de fundalul istoric să-și crească prețul, dar nu și calitatea sau devin inaccesibile sibienilor, sunt servicii proaste pentru oraș. Centrul istoric e al tuturor, rezidenți în centru sau nu. Evenimentele trebuie selectate mai atent, strict pe criterii de valoare, și scăzută presiunea pe rezidenți - o parte din evenimente pot migra spre cartiere și popula spațiile publice goale de acolo, pot aduce viață în restul orașului și ajuta toți sibienii să ajungă ușor la cultură, distracție, sport etc. Iar pentru afacerile care sunt deja în centru sau cele care ar dori să vină, trebuie formulat sprijin prin regulamente elaborate în dialog cu acestea, care să fie de folos, dar să mențină echilibrul cu fondul patrimonial valoros.

Cum ar putea primarul să încurajeze spiritul civic din Sibiu în condițiile în care edițiile de până acum ale bugetării participative, de exemplu, au convins în cel mai bun caz câteva zeci de sibieni să se implice prin a vota, on-line, investițiile propuse tot de către cetățeni?

Participarea se educă, se învață. Când primarul demonstrează apetit pentru colaborare, pentru dialog cu sibienii, oamenii capătă încredere că vocea lor contează.

Primăria are multe instrumente la îndemână prin care să facă campanii serioase de informare și conștientizare a importanței participării comunității. Arăți mizele, arată rezultatele, sărbătorești lucrurile bune obținute în comun.

Cât ar trebui să coste o oră de parcare a unui autoturism în zona centrală a Sibiului și cât credeți că ar trebui să coste un bilet Tursib?

Descurajarea utilizării mașinii personale în oraș, lucru pe care l-au obținut metropole europene ca Parisul, Madridul ține nu doar de prețul biletului, dar mai ales de acoperirea rețelei de transport public și predictibilitatea orarelor mijloacelor de transport. În cazul Sibiului, este important să realizăm un transport public metropolitan, să integrăm localitățile dormitor din jurul Sibiului.

Utilizarea mașinii personale ar trebui să devină ca în multe orașe europene excepțională. Traficul nu e doar disconfort - că pierzi timp și nervi, dar și cea mai mare sursă de poluare care afectează în primul rând copiii și vârstnicii.

Aproape întreaga flotă Tursib a fost înnoită, dar nu există semnele unui număr semnificativ de sibieni care să fi renunțat la mașina proprie în favoarea transportului în comun. De ce credeți că nu s-a întâmplat o astfel de migrație?

În continuare autobuzele nu ajung la orele indicate în stație, datorită traficului neregulat de pe traseu și datorită numărului insuficient de autobuze și, mai ales, șoferi. Lipsa de predictibilitate poate fi compensată prin amplificarea aplicației de mobil SibiuBus cu poziția în timp real a autobuzelor căutate (cum s-a realizat de curând la Timișoara). Calitatea flotei trebuie crescută, majoritatea mașinilor au probleme tehnice care se traduc în pierderea confortului pentru utilizatori și stres suplimentar pentru șoferi (accelerări și decelerări bruște am simțit cu toții, cred - nu e vina șoferului, e tehnica din dotare). Și nu am văzut studiile privind volumele de deplasări umane - mă întreb dacă traseele sunt pe cele mai bune rute. Dacă nu măsori situația, nu știi, doar presupui.

Agenda culturală a Sibiului. Ce modificări trebuie aduse acestui instrument căruia îi sunt alocate anual 1,5 milioane de euro din bugetul Sibiului, fiind considerată principala sursă de animare a vieții culturale orașului?

Cultura trebuie descentralizată la propriu. Dusă din centru – unde se petrece tot - și în cartiere. Operatorii culturali independenți, printre care se numără multe talente tinere – apropo de cum ținem tinerii în oraș -, trebuie integrați în planurile culturale ale primăriei.

Am avut o Capitală culturală acum 20 de ani bazată pe instituții publice. Vremurile s-au schimbat, trebuie să ne adaptăm, să ținem pasul cu lumea, să întindem o mână și independenților, care de multe ori sunt mai apropiați de comunitate ca instituțiile oficiale de cultură.

Care considerați că ar trebui să fie următoarea mare investiție publică în municipiul Sibiu?

Regenerarea urbană de la piața Unirii, care e proiectul generației noastre. Iar ca pandant privat - salba de regenerări urbane de-a lungul Cibinului (fostele ansambluri industriale), asupra cărora orașul trebuie să se pronunțe cu mare atenție și interes și, de ce nu, participare.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Publicitate electorală