O tânără de 26 de ani a adus rațele indiene la Sibiu pentru a ajuta oamenii la combaterea naturală a dăunătorilor. „M-am mutat la țară, în livada de meri a bunicului meu, unde am simțit cum toate pasiunile mele își găsesc un sens”

Ruxandra Brad are 26 de ani, este din Gura Râului și de profesie este designer de permacultură, un sistem de design care se concentrează pe crearea de ecosisteme durabile și productive, inspirate de legile si fenomenele întâlnite în natură. Prin intermediul cunoașterii permaculturii, tânara din Sibiu a reușit să implementeze până acum cinci proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru combaterea dăunătorilor din diverse zone ale Sibiului. Am vorbit cu Roxana despre ce înseamnă acest concept, despre cum l-a implementat la Sibiu, dar și despre planurile de viitor pe care le are în acest domeniu.

Inițial, tânăra a început studiile într-un alt domeniu, cel al Artelor Plastice. A urmat cursuri timp de doi ani la Universitatea de Artă și Design, în cadrul Facultății de Arte Plastice, secția Foto-Video (P.C.I), în căutarea unei conexiuni între spiritul ei creativ și cel practic. Cu toate acestea, nu s-a regăsit în acel mediu și a decis să abordeze o direcție diferită.

„În 2019, m-am mutat la țară, în livada de meri a bunicului meu, unde am simțit cum toate pasiunile mele își găsesc un sens și se împletesc. Acum trei ani, am primit primul meu proiect serios și de atunci am continuat activitatea, primind proiecte din ce în ce mai complexe și interesante. Înainte de a începe activitatea profesională, am studiat timp de doi ani, dintre care șase luni au fost dedicate unui proiect european de ecologie organizat în Bulgaria de către Balkan Ecology Project. Acolo am obținut Diploma de Designer de Permacultură de la GreenSchool Village, iar restul studiilor le-am realizat pe cont propriu”, a povestit tânăra pentru Turnul Sfatului.

„Descoperind stilul de viață natural, am fost inevitabil atrasă de toată natura și de tot verdele pe care îl vedeam în permanență în jurul meu”

De fapt, drumul către permacultură a început pentru Ruxandra în anul 2019, când a luat decizia de a se muta la țară, în livada de meri a bunicului ei, unde el își construise o căbănuță menită să îi ofere un loc de odihnă în momentele când avea mult de lucru.

„Inițial, am pornit cu ideea unui proiect fotografic despre arta țesutului la război, dar nu m-am putut opri acolo și am ajuns să îmi cumpăr propriul război și să învăț de la o doamnă, tanti Chivuța, care, din fericire, încă mai practică acest meșteșug.

Descoperind stilul de viață natural, am fost inevitabil atrasă de toată natura și de tot verdele pe care îl vedeam în permanență în jurul meu. Astfel, am început să lucrez cu tanti Chivuța și cu bunica mea în grădina din livada în care încă locuiesc. Atunci am descoperit cea mai mare pasiune a vieții mele: grădinăritul. Datorită faptului că am început activitatea în acest domeniu direct cu practica, am asimilat toate informațiile pe care le căutam în cărți și pe internet mult mai repede. Mă interesa tot ceea ce ține de plante, eram complet fascinată de felul în care cresc și îmi părea că observ o metamorfoză într-un ritm foarte alert. În fiecare dimineața în timpul sezonului de creștere, mergeam direct în grădină să analizez cât crescuseră plantele mele preferate peste noapte”, a mai povestit tânăra.

În acest proces, Ruxandra a aflat despre Permacultură și a descoperit o lume mai vastă decât își putea imagina.

„Permacultura este un sistem de design care se concentrează pe crearea de ecosisteme durabile și productive, inspirate de legile si fenomenele întâlnite în natură. Este o abordare alternativă care combină practici agricole, arhitecturale, sociale și economice într-un sistem armonios. Câteva dintre principiile de bază alea permaculturii urmăresc utilizarea rațională a resurselor naturale, minimizarea impactului asupra mediului, promovarea biodiversității, crearea de soluri sănătoase și productive, precum și dezvoltarea comunităților reziliente și autonome.

Permacultura se bazează pe conceptul de „îngrijire a pământului, îngrijirea oamenilor și distribuirea corectă a surplusului", având în vedere relațiile simbiotice dintre toate elementele unui sistem.  Ea creează sisteme regenerative care susțin atât nevoile noastre ca oameni, cât și sănătatea ecosistemelor mai ample fără de care nu am putea exista”, a mai spus ea.

Rațele indiene – metodă pentru a combate limacșii

Până acum, Ruxandra a implementat cinci proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru combaterea dăunătorilor. Majoritatea proiectelor ei sunt în apropierea Sibiului, dar nu în Sibiu. Printre locurile unde a recomandat și integrat rațe în proiecte se numără Cisnădioara, Sibiel, Gura Râului și Sadu. 

„Am aflat despre existența acestei rase de rațe în Bulgaria în cadrul cursului de Permacultură și eram foarte curioasă să văd cum pot ajuta în gestionarea acestei probleme. În 2023, anul trecut, m-am confruntat cu un un număr foarte mare în populația limacșilor și ajunsesem să nu mai știu ce sa fac. În multe proiecte nu a fost posibil să integrez aceste rațe în mod permanent, dar în câteva a fost posibil să le împrumut dintr-un loc sau altul și să le pun la treabă pe o perioada scurtă, cât să îmbunătățească situația. La majoritatea proiectelor de anul trecut m-am confruntat cu riscul de compromitere totală a recoltei din grădină din cauza acestor dăunători, iar la unul dintre proiecte petreceam și eu câteva minute în care ajutam rățuștele, le hrăneam din mână. Până atunci nu știam exact ce pot face și cât de mult ajută la gestionarea unei invazii la un nivel atât de ridicat. 

Cea mai mare dificultate pe care am observat-o la creșterea lor este faptul că sunt o pradă foarte ușoară pentru dihor și pentru vulpe. În cazul în care gospodăria unde sunt este într-o zonă rurală sau chiar off-grid, șansele să dea nas în nas cu prădătorii lor sunt foarte mari. Lumea naturală este una dură și trebuie să facem tot posibilul sa le protejăm prin a le construi o căsuță cât mai solidă, pe care o vulpe nu ar putea să o roadă sau să sape pe sub ea pentru a ajunge la rățuște”, a mai spus aceasta.

Prețul lor depinde de vârsta lor, bobocii încep de la 50 de lei iar cele mai mature sunt până la 150 de lei. 

„În viitor, îmi doresc să învăț cât mai multe despre natură și modul în care funcționează aceasta, astfel încât să pot contribui la ajutorarea ei în loc de distrugerea ei. Mă inspiră ideea de a împărtăși cunoștințele mele cu ceilalți și de a-i încuraja pe cei din jurul meu să se apropie de un stil de viată mai natural.

Am în plan să mă concentrez pe împărtășirea cunoștințelor mele, cât îmi stă în putință, să ajut oamenii din jur să se reconecteze atât cu natura lor interioară, cât și cu cea exterioară prin cursuri, ateliere și sesiuni de creație, și să explorăm împreună esența vieții prin cunoaștere”, a concluzionat sibianca.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Adina Bota

Redactor

[email protected]