Vineri,
03.10.2025
Ploi Moderate
Acum
4°C

Salarii de șef la stat în Sibiu: 10.000 sau 8.000 de euro sunt excepții. 2.000 e minimul, iar 3.500 de euro „în mână pe lună” este regula. 43%, cea mai mare creștere

Salarii de șef la stat în Sibiu: 10.000 sau 8.000 de euro sunt excepții. 2.000 e minimul, iar 3.500 de euro „în mână pe lună” este regula. 43%, cea mai mare creștere

Primarul Astrid Fodor are o indemnizație mai mare decât cea a președintei Daniela Cîmpean, fără a lua în considerare pensia. Sorin Radu, rectorul ULBS, are un venit aproape cât ale celor două la un loc, în timp ce salariul cel mai mare descoperit de Turnul Sfatului între cele „de la stat” depășește echivalentul a 10.000 de euro, lunar.

Luna trecută a fost termenul limită pentru depunerea declarațiilor de avere aferente veniturilor încasate de aleșii și funcționarii Sibiului în cursul anului trecut. Documentele indică faptul că aproape tuturor șefilor le-au fost indexate salariile, în medie cu o treime.

18.000 de lei pe lună pentru primarul Sibiului

Dintre aleșii Sibiului, cele mai mari salarii de șefi sunt în cadrul Primăriei Sibiu. Primarul Astrid Fodor, a declarat că anul trecut a primit pentru funcția pe care o ocupă 217.074 de lei, adică o medie de 18.000 de lei lunar (echivaletul a 3.600 de euro). Pensia cu care Astrid Fodor și-a completat veniturile lunare a fost de aproximativ 5.700 de lei. Față de veniturile declarate în urmă cu un an, lui Astrid Fodor indemnizația i-a crescut cu mai bine de 32% (13.600 de lei lunar, era media veniturilor). De altfel, primarului Sibiului i-a crescut și pensia cu aproape 20%, pentru anul fiscal 2022 aceasta declarând o pensie lunară de aproximativ 4.800 de lei.

Astrid Fodor are cea mai mare indemnizație de ales local din județul Sibiu

În depozite bancare, Astrid Fodor a declarat că are 65.000 de lei și peste 78.000 de euro, iar în conturi curente – 60.000 de lei și peste 36.000 de euro. Sumele sunt mai mari decât cele din anterioara declarație de avere, în care erau consemnate depozite bancare de 20.000 de lei și cei 78.000 de euro, și conturi curente de 68.000 de lei și 20.000 de euro.

În ce privește viceprimarii Sibiului, veniturile celor actuali nu prea pot fi cuantificate: Mihai Onițiu (PNL) a fost ales în funcție abia în noiembrie anul trecut, iar Helmut Lerner (FDGR) – în aprilie anul acesta. În cazul Corinei Bokor, cea care a fost înlocuită de către Lerner, declarația de la încheierea mandatului consemnează venituri lunare în 2023 de 16.338 de lei (echivalentul a 3.200 de euro), în creștere cu 32% față de anul 2022 (când veniturile medii declarate lunar au fost de 12.367 de lei).

Administratorul public al municipiului, Ioana Leca, a înregistrat un salariu mediu lunar de 14.600 de lei, în creștere cu 32% față de cei aproximativ 11.000 de lei, lunar, declarați pentru anul 2022.

Administratorul județului – cele mai mari creșteri de venituri

Indemnizația de președintă de Consiliu Județean a Danielei Cîmpean i-a asigurat acesteia în cursul anului trecut un venit net de 204.812 lei, echivalentul a 17.000 de lei pe lună (aproape 3.500 de euro). Veniturile sunt în creștere cu 25% față de cele din anterioara declarație de avere (aferentă anului 2022), când președinta Consiliului Județean Sibiu scria că are venituri nete lunare de aproximativ 13.600 de lei.

În conturi, Daniela Cîmpean a declarat că are depozite de 276.000 de lei (cu 56.000 de lei mai mult decât anul trecut), alături de 47.000 de lei investiți în fonduri de pensii șo 16.000 de lei în conturile curente. Câmpean a mai declarat și o datorie de 250.000 de lei, pe care a contractat-o anul acesta și a cărei scadență este tot în acest an electoral. Numele creditorului nu este făcut public.

Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu

În ceea ce privește vicepreședinții CJ Sibiu, Vlad Vasiu și Marcel Luca au avut un venit net lunar mediu de aproximativ 15.000 de lei. În cazul lui Marcel Luca, alături de indemnizația de vicepreședinte el a încasat și o pensie lunară de aproximativ 4.600 de lei.

În urmă cu un an, cei doi vicepreședinți încasau lunar aproximativ 12.100 de lei. Iar în timp ce pensia lui Marcel Luca a rămas la același nivel, indemnizațiile au crescut tot cu 25%.

Administratorul public al județului, Adrian Bibu, a avut un salariu lunar anul trecut de aproape 14.000 de lei. În cazul său avem de-a face cu cea mai mare creștere a veniturilor lunare nete încasate de la CJ, de aproape 43%. În declarația de avere depusă anul trecut, Adrian Bibu nota venituri lunare nete de 9.700 de lei.

Cu 43% i-au crescut veniturile nete de la stat lui Adrian Bibu, administratorul județului

Declarații „ascunse la grămadă”

De doi ani, Prefectura din Sibiu nu mai publică declarațiile de avere și interese pe site-ul propriu. În loc de asta, este oferit un link către site-ul Agenției Naționale de Integritate, care tocmai a fost „modernizat” atât de bine, încât noul motor de căutare a devenit extrem de greoi de folosit (nu mai există filtre de căutare în afară de căsuța de bifat „căutare exactă). La fel au procedat și alte instituții, precum Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu.

Mircea Crețu, prefectul care anul trecut tocmai și-a crescut numărul de case la două, pe lângă cele patru apartamente deținute, are în cea mai recentă declarație de avere – completată în luna mai a acestui an – un salariu anual de 143.822 de lei, echivalentul a 12.000 de lei lunar. Anul trecut, declarația de avere depusă de prefect consemna cam aceleași venituri anuale de 144.000 de lei.

„Greii”: șefii de la ULBS și Romgaz

Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Sorin Radu, a avut pe parcursul anului trecut un salariu net lunar de 17.400 de lei (aproximativ 3.500 de euro), cu aproximativ 1.000 de lei mai mult decât în anul anterior. Însă veniturile salariale ale rectorului sunt mai mici decât cele încasate din proiectele în care este implicat. Sorin Radu a declarat că, pe lângă remunerația primită pentru că ocupă funcția de rector, a mai încasat alte trei salarii pentru că a ocupat funcția de manager de proiect, alte două pentru că a fost cercetător și încă un salariu primit pentru îndrumarea și coordonarea doctoranzilor și participarea sa în comisiile de susținere a doctoratelor. Adunate, toate aceste salarii suplimentare i-au adus în conturile lui Sorin Radu, în cursul lui 2023, o sumă netă de 259.796 de lei (adică o medie lunară de 21.600 de lei – echivalentul a 4.300 de euro).

Sorin Radu, rectorul ULBS, și-a trecut în declarația de avere șapte salarii

Dacă adunăm toate veniturile salariale declarate pentru 2023 de către rectorul ULBS, acestea ajung la suma de aproape jumătate de milion de lei, mai precis 468.956 de lei (echivalentul a 39.000 de lei sau 7.800 de euro lunar).

Față de declarația de avere anterioară (când pe lângă salariul de rector, Sorin Radu a mai încasat trei salarii de maneger de proiect, unul de cercetător și unul de coordonare a doctoranzilor) veniturile salariale sunt în ușoară creștere. Pentru 2022, Sorin Radu a declarat venituri nete de 428.273 de lei (echivalentul unei medii lunare de 35.600 de lei).

Generalul Ghiță Bârsan, comandant al Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, declară venituri mult mai modeste decât omologul său de la ULBS. Pe lângă salariul lunar de 14.300 de lei, Ghiță Bârsan a mai încasat pentru orele la catedră, comisiile de concurs sau proiecte de cercetare echivalentul a 5.600 de lei pe lună. Adunate, veniturile anuale nete ale rectorului AFT sunt de aproape 239.000 lei în 2023 (aproape 20.000 de lei, medie lunară). Față de declarația anterioară, i-au scăzut veniturile nete, ușor, însă. În declarația de avere depusă în urmă cu un an, Bârsan consemna venituri anuale nete de 240.951 de lei.

Cel mai mare salariu din județul Sibiu, descoperit în declarațiile de avere consultate de Turnul Sfatului, este cel al directorului general al Romgaz, companie cu capital majoritar de stat care a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 1,7 miliarde de euro și un profit de peste 528 de milioane de euro. Răzvan Popescu, directorul general al companiei cu sediul central în Mediaș, a trecut în declarația de avere completată luna trecută că în 2023 a încasat  aproape 629.000 de lei. Adică un venit lunar net de 52.000 de lei (puțin peste 10.000 de euro).

Director general al celei mai mari companii din Sibiu, Răzvan Popescu are cel mai mare salariu descoperit de Turnul Sfatului

Pompieri, Poliție, Parchet, Tribunal, Parlament

Șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Sibiu, Lucian Trefaș, are trecută în declarația de avere din acest an un venit net anual de 108.000 de lei – echivalentul a aproximativ 9.000 de lei, lunar.

Un salariu mai bun are șeful Inspectoratului județean de poliție Sibiu. Tiberiu Ivancea a fost plătit anul trecut cu aproape 157.000 de lei, adică o medie de 13.000 de lei, lunar.

Daniel Chelcea, managerul Spitalului clinic județean de urgență Sibiu, a primit anul trecut 131.466 potrivit contractului său de management. Adică aproape 11.000 de lei, lunar.

Și un salariu și mai mare are prim-procurorul Bogdan Nicolae Dancu, cel care conduce Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. În declarația de avere din acest an acesta a consemnat un salariu anual net de 260.000 de lei, adică mai bine de 21.000 de lei lunar (echivalentul a 4.300 de euro).

Declarația de avere a șefului procurorilor sibieni indică faptul că acesta a încasat și diferențe salariale ca urmare a proceselor prin care magistrații din România își măresc constant veniturile. Aproape 53.000 de lei a încasat Dancu anul trecut sub titlul de „diferențe salariale”.

Bogdan Dancu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu

Elena Dumbrăvean, președinta Tribunalului Sibiu, și-a trecut în declarația de avere completată la începutul lunii trecute și salariul, și diferențele salariale, la un loc. Iar totalul veniturilor celei care conduce instanța al cărei sediu este în reabilitare de 13 ani este de 265.920 de lei, adică o medie lunară de 22.000 de lei.

Nicolae Neagu, senator PNL de Sibiu, a încasat anul trecut 141.000 de lei (peste 11.000 de lei, lunar), aceeași sumă primind-o și senatorul care a trecut de la USR la PSD, Claudiu Mureșan, ușor mai mică fiind suma încasată de Gheorghe Cătană (AUR).

Sibienii îl plătesc pe senatorul AUR, Gheorghe Cătană, cu 11.000 de lei pe lună, net. La fel și pe ceilalți senatori

Ca deputat, Raluca Turcan a încasat anul trecut 94.240 de lei și tot atât a primit și ca ministru al Culturii. Rezultă un venit mediu lunar de 15.700 de lei. Dan Barna (USR) tocmai a demisionat pentru a-și crește veniturile cu cele de europarlamentar. Pentru anul trecut, el a declarat o indemnizație de parlamentar de 156.000 de lei – 13.000 de lei pe lună. Iar în jur de 11.000 lunar au primit Bogdan Trif, deputat PSD, Constantin Șovăială (FD), Christine Thelmann (PNL) și, respectiv, Sebastian Suciu (AUR).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

20 comentarii

Till Eulenspiegel

Acum 1 an

Este mai usor sa aflati cit au cistigat Macron sau Schulz decit un sef de post de la Politie.Povestea asta cu transparenta-i ca piosenia pochilor:stim ca ar trebui sa fie pe undeva da' n-o gasim!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Kukuruku

Acum 1 an

Poate nu stii sa cauti pe net
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emil

Acum 1 an

Grosul chiverniselii politicienilor vine din substituirea proprietatilor populatiei discriminate in complicitate cu mafia din Justitie si MAI. Salariile sunt propaganda de acoperire a crimelor si hotiilor.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Emila Elzoroaba

Acum 1 an

Iar te-ai dat cu capu de gratii, nea secu?
Raspunde

Gigi

Acum 1 an

Cresteti taxele,tva etc. ...a.i. jegoasele gunoaie sa incaseze... La nivel national va imaginati cati "handicapati "sunt ??? Ne este noua rusine ca va "vedem" pe voi care normal ar trebui sa fiti muritori de foame,nefind in stare sa faceti ceva !!!! Batranii si copii n-au mancare ,medicamente,haine...iar sa-si rezolve ceva tb. sa foloseasca plicul "sensibilizand " nesimtiti care au tupeul sa amplaseza icoane...la locul de munca... DREPTATE DIVINA ...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aci Duțu

Acum 1 an

Șoșocisme. Pune-ți botnița și marș cu ea
Raspunde

???

Acum 1 an

Poftim! Și un celebru jurnalist de la alt cotidian sibian se leagă de salariul de 4000 al unui profesor.

Raspunde

Aristide

Acum 1 an

4000 lei este salariul unui profesor debutant. In articol este vorba de șefii instituțiilor. Probabol celebrul jurnalist făcea și legătura cu rezultele dezastruoase la evaluarea nationala, bacalaureat. Sa vedeti ce va fi si la examenele de titularizare! Si, inca ceva: Profesori sunt mii iar șefuți mai puțini.
Raspunde

@Aristide

Acum 1 an

Nici vorba ca un profesor debutant ar avea 4000 de lei pe luna. in cel mai fericit caz, 3000. Si iar iti stau in gat rezultatele de la titularizare?! Cine a luat 5 sau sub 5 nu prinde post nici la Bobohalma!
Raspunde

Ion

Acum 1 an

Îmbuibații ăștia nu se mai satură! Au pus mâna pe putere și se țin bine de ea. Își cresc salariile an de an, cu nesimțire. Le merită?? Sigur, nu!!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Ovidiu Oanta

Acum 1 an

o vrajeala de articol..**** deleanu

(Acest mesaj a fost moderat din cauza limbajului calomnios)

Raspunde

Dan

Acum 1 an

Acum sa vorbim si de CATI sefi sunt la stat. In general sunt multi angajati fata de ceea ce produc, la sefi cred ca suntem campioni
Raspunde

Piscotel

Acum 1 an

Ce frumos e la stat. Bani multi rezultate mai putine. Niste multe lipitori in toate structurile care chiar cred ca isi merita banii astia, in timp ce multi altii duc si simt greul.
Raspunde

B

Acum 1 an

Pe la poarta părinților trece conducta de gaz, au făcută instalația în casă, dar le trebuie 7000 lei să se lege, de fapt să fie bani pt salariul imens al șefului = socialism și liberalism de România! Deficitul bugetar e enorm din cauza cheltuielilor cu administrația
Raspunde

Eminem

Acum 1 an

Ati uitat de parvenitul de la Filarmonica. Ia vedeti cat palmeaza talentatul domn Lupes pe luna pe spatele angajatilor. Apoi mergeti la sefutii de la CJ si puneti-i in tema. Si pe Danutza care-l tine-n palma pe ham-ham ca doar aduce bani la partid. O sa vedeti ca ii bate pe toti la venituri si lunare si anale!
Raspunde

Kiwi With Jello

Acum 1 an

Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat în numele României la data de 10 iulie 2024, a fost postat pe site-ul Președinției României la rubrica Comunicate de presă, precum și pe pagina Președintelui Ucrainei. Acest Acord, care ridica mari probleme din punct de vedere juridic si constitutional, reprezinta o grava tradare a interesului national, precum si un pericol major pentru pacea regionala si mondiala. Din conținutul acestui Acord reiese că acesta este un tratat bilateral, la nivel de stat. Potrivit art. 39 alin 1 lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, în cazul tratatelor la nivel de stat, după semnare, până la publicarea în Monitorul Oficial al României, textele tratatelor bilaterale pot fi făcute publice cu acordul expres al celeilalte părți. În cuprinsul acestui Acord, postat pe site-ul Președinției României la data de 11 iulie 2024, se menționează la Paragraful 16. ”Dispoziții finale”: ”1. Prezentul acord intră în vigoare la data semnării și este valabil timp de zece (10) ani de la data semnării sale.” Însă, acest Acord fiind un tratat la nivel de stat, nu putea să intre în vigoare la data semnării, date fiind dispozițiile exprese din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, dispozitii care prevad anumite etape obligatorii pentru intrarea în vigoare, etape care nu au fost parcurse. Capitolul II din Legea nr. 590/2003 reglementează ”Procedura încheierii tratatelor”. Printre prevederi: - Art. 1 lit b) “prin încheierea tratatelor se înțelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul de activități care trebuie desfășurate, precum și ansamblul de proceduri și reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul să între în vigoare pentru România” - Art. 1 lit. f): ” prin ratificare se înțelege modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către parlament sau, în condițiile legii, prin ordonanță de urgență a Guvernului” - Art. 18 alin. (1) ”Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se face, după caz, prin ratificare, ...”; - art. 19 alin. (1) lit. a): ”se supun parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate: a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora”; Art. 19 alin. (2) ”Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.” - Art. 27 alin (2) ”tratatele la nivel de stat, precum și tratatele la nivel guvernamental care, conform art. 19 alin. (1), trebuie supuse ratificării nu pot intra în vigoare prin procedura semnării și nu se pot aplica cu titlu provizoriu de la data semnării.” - Art. 25 alin. (2) ”tratatele bilaterale la nivel de stat intră în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare” - Art. 42: ”Tratatele încheiate cu încălcarea normelor dreptului internațional privind validitatea tratatelor și a normelor privind capacitatea și/sau procedura încheierii tratatelor pot fi declarate nule, procedura de aprobare a declarării nulității fiind similară celei urmate pentru intrarea în vigoare a categoriei respective de tratate.” Din analiza coroborată a normelor din Legea nr. 590/2003 se poate constata că președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia semnării Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina și-a depășit atribuțiile și competențele în privința încheierii unui tratat bilateral la nivel de stat, deoarece avea în competență doar semnarea unui astfel de tratat, fără posibilitatea de a mentiona/decide intrarea în vigoare la data semnării, el putând intra in vigoare numai după ratificarea lui de către Parlamentul României, prin lege, la data schimbului instrumentelor de ratificare. Față de dispozițiile Legii nr. 590/2003, exprimarea consimțământului de a deveni parte la Acord nu s-a realizat, dar cu toate acestea, în cuprinsul său se menționează că acesta intră în vigoare la data semnării. Se poate constata astfel că validitatea Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina este afectată, precum și faptul că normele privind capacitatea președintelui Iohannis să încheie un asemenea tratat, precum și procedura încheierii tratatelor au fost încălcate. Acordul privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, prevede, printre altele: - că România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024 (parag 6 lit. A pct 2); - România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil (parag 6 lit A, pct 3); - că România se obligă să acorde asistență cuprinzătoare pentru construirea viitoarelor forțe armate ale Ucrainei care necesită suficiente stocuri (resurse) militare necesare pentru respingerea agresiunilor viitoare și că va căuta modalități de intensificare a colaborării și va explora opțiuni pentru a ajuta Ucraina să acumuleze aceste resurse strategice (parag 6 lit b, pct 2); - că România va furniza în mod activ capabilitățile centrului de instruire F-16 (FTC) găzduit de Forțele Armate Române pentru instruirea piloților ucraineni (prag 6 lit C, pct 4); - că în cazul unei noi agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul unei escaladări semnificative, Ucraina și România se vor consulta în termen de 24 ore pentru a stabili măsurile adecvate necesare pentru a contracara sau a descuraja agresiunea sau escaladarea (Rusiei) (parag 2 pct 2); - că România și Ucraina au decis să continue cooperarea pentru ca România să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala (câștiga) și au decis ca România să ofere sprijin Ucrainei pentru a-și continua autoapărarea legitimă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU, împotriva agresiunii în curs a Rusiei, a escaladării militare și pentru a descuraja agresiunea în viitor (paragraful 1 pct 1). Din conținutul Acordului se poate observa: 1 - că România se obligă să cedeze parte din sistemul de apărare națională și să efectueze cheltuieli financiare pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia, în condițiile în care bugetul public al României este în deficit excesiv, iar datoria publică a crescut exponențial în ultimii 4 ani, cu impact major asupra calității vieții poporului român; 2 - că sistemul de apărare națională a României devine inexistent, Acordul axându-se numai pe ajutorarea Ucrainei să își dezvolte sistemul de industrie și apărare națională; 3 - că acordul este bilateral, dar conține obligații numai pentru România; 4 - acordarea de ajutor Ucrainei, în condițiile menționate în Acord, pentru ca aceasta să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va câștiga războiul; 5 - față de prevederile Acordului că România va ajuta la contracararea agresiunilor Rusiei împotriva Ucrainei (care sunt constante de mai mult de 2 ani și jumătate), acest ajutor poate fi interpretat de Rusia ca o declarație de război din partea României. Într-o asemenea situație, există un risc iminent de extindere a conflictului armat și declararea stării de război pe teritoriul României, cu consecința mobilizării cetățenilor pentru a participa pe frontul de luptă, având în vedere obligațiile constituționale de apărare a României. Toate acestea au creat mari îngrijorari si reacții negative la nivelul societății românești, deoarece acest Acord pune în pericol pacea în România, afectează apărarea națională, siguranta și stabilitatea economică a României, implicând cheltuieli și sacrificii inacceptabile pentru poporul român. Potrivit art. 118 alin. (2) din Constituția României, armata României este subordonată exclusiv voinței poporului român. Ca urmare, Senatul și Camera Deputaților din Parlamentul Romaniei trebuie să întreprindă demersurile necesare pentru a convoca ședința extraordinara în vederea aprobării Propunerii legislative privind declararea nulității Acordului privind cooperarea în domeniul securității între România și Ucraina, semnat la Washington, la 10 iulie 2024. In Declarația Consiliului NATO-Ucraina, emisă de șefii de stat și de guvern care au participat la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina de la Washington, se afirma la art. 6: ” Salutăm angajamentul Aliaților de asistență de securitate pe termen lung pentru furnizarea de echipamente militare, asistență și instruire pentru Ucraina. Salutăm, de asemenea, faptul că, în acest scop, Aliații intenționează să ofere o finanțare de referință minimă de 40 de miliarde EUR în cursul anului următor și să ofere niveluri durabile de asistență de securitate pentru ca Ucraina să prevaleze (câștige).” Se poate constata astfel că se prevede un razboi de durata și ca în 2025, conflictul militar ruso-ucrainean va fi în desfășurare, cu risc de extindere și de declarare a stării de război pe teritoriul României, cu consecința transformarii teritoriului national în teatru de operatiuni militare si cu mobilizarea cetățenilor pentru a participa pe frontul de luptă, conform obligațiilor constituționale de apărare a României. Poporul român dorește să trăiască în pace cu toate popoarele și nu dorește ca, prin acțiunile și deciziile luate de reprezentanții statului roman fara consultarea cetatenilor, sa fim angrenati într-un conflict militar.

Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Bambolero

Acum 1 an

manele, nu-ți citește nimeni diaria
Raspunde

Geon

Acum 1 an

Acest mesaj a fost șters deoarece conține injurii

Raspunde

Nae

Acum 1 an

Ffff Multa lacomie!!!!! Unii si aceeasi.....

Raspunde

Corina Dan

Acum 1 an

Sunt mici, la cata raspundere au
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus