ULBS a obținut primul brevet european pentru invenția unui sistem de analiză a interacțiunii angajaților cu computerele. „Întreg procesul a durat aproape trei ani”

Trei cercetători din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) au înregistrat la Oficiul European de Brevete o invenție, despre care spun că este menită să vină în ajutorul aplicațiilor de tip RPA (Robotic Process Automation). Acest lucru va facilita identificarea activităților repetitive și a oportunităților de automatizare. Procesul a durat trei ani, spun autorii.

„Method and computer system for capture and analysis of repetitive actions generated by the employee-computer interaction” (în română: „Metodă și sistem informatic pentru capturarea și analiza acțiunilor repetitive generate de interacțiunea angajat-calculator”) este denumirea brevetului înregistrat la Oficiul European de Brevete. Potrivit unui comunicat transmis recent de reprezentanții ULBS, acesta valorifică o parte din cercetările desfășurate în cadrul grantului de excelență Workforce analytics with machine learning algorithms for evaluating employee performance and satisfaction in teleworking environments, finanțat de către Centrul de transfer de cunoaștere al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, cu fonduri Hasso Plattner.

Autorii invenției sunt Sergiu Nicolaescu, Ilie Receu și Vasile Claudiu Kifor de la Centrul de cercetări pentru produse și procese sustenabile al ULBS, care propun astfel o soluție capabilă să detecteze activitățile repetitive rezultate din interacțiunile angajaților cu sistemele informatice, să furnizeze analize și perspective asupra oportunităților de automatizare a acestor activități și să sprijine astfel luarea deciziilor pentru optimizarea proceselor.

Cadrul de lucru implică utilizarea unei chei unice pentru fiecare angajat și a unui pachet software ce exportă automat datele într-o bază de date non-relațională, dată fiind creșterea exponențială a cerințelor de procesare a datelor, atât în ceea ce privește volumul, cât și varietatea acestora.

Analiza datelor este realizată prin utilizarea unor module precum: Procesarea Datelor, Inteligentă Artificială, Vizualizare a Datelor și Analiză, și Capturarea Activităților Repetitive. Cel din urmă modul folosește un algoritm specializat pentru a analiza și identifica cicluri similare în graful schimbărilor de context. În plus, integrează tehnici de inteligență artificială pentru a filtra datele, asigurând astfel o detecție mai precisă și relevantă a tiparelor de comportament repetitiv.

Turnul Sfatului a solicitat echipei de cercetători mai multe detalii despre invenția pentru care s-a obținut protecție la nivel european.

Care au fost principalele provocări pe care le-ați întâmpinat în dezvoltarea acestui sistem de captare și analiză a acțiunilor repetitive ale angajaților? Pentru ce domeniu va putea fi folosită metoda respectivă?

„Dificultatea a venit din volumul mare de date, dar și din eterogenitatea acestora. Aceste date trebuiesc capturate, filtrate, “curățate”, analizate și interpretate pentru a scoate în evidență tipare repetitive, oportunități de automatizare, și de eficientizare a activităților. Este ceea ce sistemul de achiziție al datelor împreună cu modelul algoritmic propus de noi oferă.

Sistemul este indicat pentru a fi folosit în activități ce prezintă o utilizare ridicată a calculatorului; studiul a fost realizat în domeniul IT, dar echipa consideră că poate fi extins pentru orice domeniu în care este folosit intens calculatorul împreună cu diverse soluții software”.

Cum se asigură sistemul propus că datele colectate sunt protejate și că intimitatea angajaților este respectată?

„Datele rezultate din interacțiunea angajatului cu sistemele de calcul sunt anonimizate, informațiile fiind accesibile doar în departamentul avizat pentru analiză. Informații ce țin de profilul angajatului nu sunt oricum relevante pentru modelul algoritmic folosit - modelul analizează frecvența evenimentelor, nu conținutul. În plus, bazele de date non-relaționale propuse oferă un nivel ridicat de securitate și siguranță pentru stocare”. 

Puteți să ne oferiți exemple specifice de activități repetitive care au fost identificate și automatizate cu succes în cadrul unor proiecte pilot?

„Cel mai frecvent au fost întâlnite acțiuni repetitive ale utilizatorilor ce trebuiau să mențină integritatea datelor în diverse soluții software neintegrate, unde rapoartele erau generate manual. Acest proces nu numai că este consumator de timp, dar poate duce și la erori, afectând acuratețea datelor finale. 

Invenția noastră este menită să vină în ajutorul aplicațiilor de tip RPA (Robotic Process Automation), pentru a facilita identificarea activităților repetitive și a oportunităților de automatizare”.

Ce diferențiază soluția dvs. de alte sisteme de monitorizare și analiză a productivității existente pe piață?

„Soluțiile deja existente, identificate de către autori până la momentul depunerii brevetului, nu oferă un sistem complet și integrat pentru colectarea în siguranță a datelor de pe mai multe dispozitive, exportarea lor automată într-o bază de date non-relațională, procesarea și analiza acestora, mai ales când vorbim de cantități mari de date. În plus, nu au fost identificate metode prin care sunt extrase în mod automat acțiunile repetitive rezultate ca urmare a interacțiunii operatorului cu sistemele informatice.

Cum anticipați că această tehnologie va evolua în următorii ani și ce noi funcționalități intenționați să adăugați?

„RPA utilizează așa ziși “roboți”, pentru a executa volume mari de activități standardizate și repetitive. Acești roboți funcționează după un tipar asemănător unui operator uman și sunt de ajutor pentru sarcini precum introducerea de date, extragerea informațiilor, completarea formularelor și validarea datelor. Integrate cu inteligența artificială și învățarea automată, aplicațiile RPA sunt capabile să gestioneze sarcini și date complexe și nestructurate.

Ne propunem ca invenția noastră să sprijine implementarea de astfel de soluții RPA, ajutând organizațiile să identifice rapid și eficient procesele care pot fi automatizate. Aceasta va contribui la reducerea timpului și efortului necesar pentru menținerea integrității datelor, minimizând în același timp erorile umane și îmbunătățind acuratețea datelor finale”.

Ce criterii și proceduri a trebuit să îndepliniți pentru a obține brevetul de la Oficiul European de Brevete și cât de dificil a fost acest proces?

„Întreg procesul a durat aproape trei ani. Am completat documentele solicitate de către EPO, așa cum era de așteptat, cel mai complicat a fost sa descriem efectiv invenția, aici incluzând elementele de noutate și revendicările, asta și datorită faptului că trebuia utilizat un anumit format și chiar un mod de exprimare specific. Au fost trei solicitări de clarificare din partea EPO, dar răspunsurile la aceste solicitări nu au presupus un efort foarte mare. 

În urma cu mai bine de un an, brevetul a fost publicat în buletinul EPO, este o procedură prin care se acordă oricărei persoane sau instituții dreptul de a contesta, într-o perioadă de 9 luni, revendicările din brevet. Dacă nu apar astfel de contestații brevetul este acceptat, urmând ca autorii (respectiv instituția proprietară a brevetului) să primească atât brevetul, cât și specificația tehnică”.

Care sunt avantajele și protecțiile specifice pe care le oferă înregistrarea acestui brevet la nivel european?

„Brevetul se acordă pentru o invenție cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, cu condiția ca aceasta să conțină elemente de noutate, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Un brevet European (EPO) oferă protecție asupra invenției la nivelul tuturor țărilor Uniunii Europene, nefiind nevoie de validare separată la nivelul țărilor membre”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor