Sofia Răduțiu, la 91 de ani, nu ratează Târgul Olarilor: „Îmi place să privesc ce fac oamenii aceștia, pentru că toate sunt muncite”

Târgul Olarilor și-a deschis porțile în dimineața zilei de 31 august. Anul acesta la Sibiu se desfășoară ediția cu numărul 58, o adevărată tradiție a meșterilor olari din toată țara de a se întâlni pe piatra cubică din Piața Mare. „Târgul mi s-a părut 50 – 50 în îmbinarea artiștilor populari veritabili cu standurile care vând kitsch”, a spus o sibiancă care a venit să-l viziteze. Este ănsă optimistă că, atât timp cât ceramica de la Horezu sau de la Corund se regăsește la Sibiu mai este speranță.

Căldura ultimei zile de vară care a făcut ca temperatura din termometre să depășească și sâmbătă 30 de grade nu i-a ținut pe sibieni în case. Printre evenimentele care au loc în acest weekend în Sibiu se numără și ediția din acest an a Târgului Olarilor.

Sofia Răduțiu, la cei 91 de ani ai săi, se numără printre vizitatorii entuziasmați. Este bunica jurnalistei Iza Paulescu care o însoțește. 

„Buni are 91 de ani și în fiecare an trebuie să ajungă la Târgul Olarilor. Niciodată nu plecăm în concediu în perioada aceasta tocmai ca să nu-l rateze”, spune Iza zâmbind la bucuria bunicii.

Buni, așa cu îi spun cei dragi, își ține spatele drept, ajutată de un cadru discret și spune cu ochii strălucind de admirație:

„Îmi place să privesc ce fac oamenii aceștia, pentru că toate sunt muncite. Îmi doresc să le văd preferințele. Tot ceea ce este aici este frumos.”

Iza povestește că în fiecare an buni trebuie să plece de la târg cu o amintire sau cu un cadou pentru cineva.

„Uite, de exemplu eu mă uit acum după fluierici. Nu-mi plac, dar vreau să iau una să o fac cadou cuiva despre care știu că-i plac”, spune ea.

Și adevărul este că în întreg târgul se aud doar triluri de fluierici, acele păsări făcute din ceramică cu ajutorul cărora fluieri, ori dacă pui puțină apă poți cânta.

Păstrează modele de cusătură pe ceramică

Petre Brâncoveanu stă în fața standului cu obiecte realizate manual și pictate de soția sa Carmen, pe care nu contenește să o laude. Ceea ce fac ei este cu adevărat special.

„Avem rădăcinile în zona Clujului și în zona Brașovului, dar noi trăim în București și asta ne omoară tot timpul. Ce vedeți aici sunt motive de țesături vechi românești expuse pe ceramică prin pictură. Totul este lucrat manual și este o tehnică pe care am creat-o acum 20 de ani pentru a salva o cusătură veche făcută de bunica noastră și care se deprecia. Ce vedeți aici este drag pentru cusătura veche din spațiul românesc pentru că avem și cusături săsești dintr-un catalog de la 1832, avem din zona Sibiului, din Oltenia și fiecare este pictată punct cu punct. Avem în acest moment chiar cusătorese care accesează banca noastră de ceramică pentru a întoarce modelele pe cusături”, spune cu mândrie Petre.

Bărbatul povestește că totul este pictat pe ceramică folosind culori speciale. Un mix de vopseluri care atunci când sunt așezate una lângă alta nu fuzionează, iar pensulele sunt cele folosite la ideogramele japoneze.

„Venim la târgul acesta de 14 ani și suntem foarte încântați că oamenii ne apreciază. Este important pentru noi că lumea de iubește și ne apreciază munca”, mai spune Petre

La standul său și al soției sale găsiți produse de la 50 de lei și care au necesitat cel puțin o zi de lucru și până la 500 de lei pentru obiecte care au necesitat cel puțin zece zile de muncă.

Vine la târg de aproape 30 de ani

Dragoș Bunoiu vine tocmai din Timișoara și a participat la toate edițiile acestui târg organizat la Sibiu. Creatoarea obiectelor pe care le comercializează la standul său este Andreea Diana Caplea.

„Eram student când veneam la Sibiu și acum am 48 de ani. Era d-l Bucur director pe vremea aceea. Majoritatea ceramicii de pe stand este făcută de mână, iar totul este pictat manual. Modelele sunt unicat și nu se repetă modelele decât dacă avem o comandă specială în acest sens. Sunt creații proprii sau inspirate din folclor, dar nimic nu este copiat de undeva”, spune Dragoș.

Pasiunea lui pentru olărit a început în facultate. Soția sa a terminat artele plastice, tapițerie și spune că a început prima dată mai mult din joacă.

„Am făcut pentru prieteni, apoi ei au cerut pentru prietenii lor ca și cadou, apoi totul a evoluat și așa am ajuns să participăm la târguri. Nu am fost convinși că asta va fi cariera noastră, dar așa s-a întâmplat”, spune bărbatul.

Aici cel mai ieftin este magnetul care costă 15 lei și preșurile pot ajunge până la 200 sau 300 de lei pentru căsuțele mari.

Și vizitatorii se pot implica

Tot de la Timișoara vine și un loc special amenajat pentru ca vizitatorii târgului să se poată bucura de artă și să se poată murdări în voie pe mâini de vopsea. Este standul meșterilor olari Ioan Briță și Carolina Costineanu, un stand de care are grijă Alex, un bun și săritor prieten.

„De când eram studenți am rămas prieteni și când ei nu pot veni, le țin eu locul”, spune Alex.

El povestește că prietenii lui sunt printre invitații speciali ai Sibiului nu doar la acest târg, dar și la cel de Crăciun și la alte evenimente. De prin 2009 tot vin aici. Ce au ei aparte?

„Le oferă tuturor celor care-și doresc să țină o pensulă în mână și să-și picteze produsul achiziționat posibilitatea de a o face. Pot veni copii cu părinți, bunici, cupluri sau oameni care doresc un moment de relaxare prin artă. Dacă vă uitați în jur o să vedeți modele gata fabricate dar fără să fie vopsite. Așa, fiecare își alege obiectul favorit și cu ajutorul unor culori speciale pe care noi le punem la dispoziție îl poate picta cum își dorește”, spune Alex. Din 2009 participă mereu la acest târg.

Generații și generații de olari

Denes și Carolina Mathe vin chiar de la Corund și fac asta de peste 45 de ani.

Ce se vede la standul lor este ceramică tradițională de Corund.

„Totul este făcut manual și de aceea nu sunt două la fel. Sunt elemente de decor și unelte de bucătărie”, spune Denes.

 

Bărbatul nu și-a mai schimbat prețurile obiectelor pe care le face de peste cinci ani. Pot fi văzute de la 40, 50, 60 de lei și până la cele mai mari piese care depășesc 200 de lei.

Denes Mathe nu a descoperit, ci a moștenit dragostea pentru olărit, el fiind a treia generație care se ocupă de acest meșteșug. Soția s-a molipsit de pasiunea lui, iar cei doi sunt bucuroși că meșteșugul va merge mai departe în familia lor cel puțin încă două generații. Atât fiul, cât și nepotul au moștenit talentul și dragostea pentru frumos și autentic.

Meșteșug vechi de peste 7.500 de ani

Interesant la Târgul Olarilor, dincolo de obiectele tradiționale, unele de decor, altele care pot fi folosite este și povestea din spate. Poate fi o provocare pentru vizitatori ca atunci când se opresc la un stand să-i întrebe pe creatori despre pasiunea lor. Vor pleca acasă nu cu un simplu obiect, ci și cu o istorie.

Ionel Cococi, de exemplu, este mai mult decât bucuros să povestească ceea ce nu a încăput pe banerul de lângă standul său.

„Ce vedeți în cadrul acestui stand sunt replici ale vestitei culturi neolitice de Vădastra reînviată după 7.500 de ani în cadrul unui proiect internațional prin Universitatea de Arte București, condus de profesorul universitar Dragoș Gheorghiu. Eu m-am oferit în anul 2000 voluntar să-i ajut. Mi-au stârnit curiozitatea și astăzi am ajuns la nivelul pe care îl vedeți în față. Sunt lucrate manual, pe tehnica arhaică din perioada neolitică, din aproape în aproape, pe șnururi, nu pe roată. Culoarea neagră este obținută în cuptor de tip neolitic, acolo unde se finalizează arderea în lipsa oxigenului. Lemnul care se află în cuptor se carbonizează și se fixează pe pereții vasului. Apoi se fixează caolinul, argila albă, care are rolul de a scoate în evidență modelul. În stand avem de la Zeița fertilității și până la Familia, un obiect de cult stilizat foarte frumos. Toate sunt unicat”, spune Ionel.

Prețurile sunt de la 150 de lei și până la 3.000 de lei.

Târgul continuă și în prima zi de toană

Anca Giura un artist plastic în vârstă de 62 de ani se plimba prin târg alături de mama sa, de asemenea artist, în vârstă de 85 de ani. Felul în care studia obiectele de la standuri cerea o părere.

„Am văzut și artă autentică, dar am văzut și kitsch-uri din păcate. Dacă mă uit bine proporția este cam 50, 50. Și eu și mama mea suntem artiști plastici și nu este ușor să vedem cum kitsch-ul prinde teren. Este mult pentru Sibiu, dar atât timp cât mai există arta populară autentică de unde se inspiră generații întregi, eu spun că totuși sunt șanse. Sunt mereu fermecată de arta de la Horezu sau de cea de la Corund. Sunt extraordinare”, spune femeia.

Sibienii se pot bucura de Târgul Olarilor și în prima zi de toamnă calendaristică, ce va fi duminică, 1 septembrie. Meșteșugarii pot fi găsiți în Piața Mare între orele 8.00 - 22.00.

Târgul reunește și anul acesta olari din importante centre, precum Corund, Braniştea, Horezu, Vădastra, Obârşa, alături de ceramiști care expun creații de inspirație modernă.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).