Urzeala micilor. Cine ia coroana în Piața Cibin?

Piața Cibin probabil că e sursă de hrană pentru cei mai mulți oameni din Sibiu. Pe lângă cei care se aprovizionează de aici cu fructe și legume, carne sau lactate, o grămadă de oameni aleg să se oprească în fiecare zi în Piața Cibin pentru ceva de-ale gurii la cele două chioșcuri pe care le găsiți la intrarea dinspre strada Morilor. Nu e prima dată când am mâncat mici acolo dar de fiecare dată am luat din același loc, iar acum am zis să fac o comparație. Prin urmare, pentru titlul de mare împărat al micilor din Piața Cibin avem după cum urmează:

În colțul din dreapta (stânga în poză) avem chioșcul numit Bistro La Drumețul, care intră în ring cu un croșeu solid, cu mici de la Dedulești. Aici m-am și așezat prima dată pentru că în colțul opus, toate mesele erau pline pe când La Drumețul, singură masă ocupată era mea. Am comandat doi mici pe care i-am primit în față un minut mai târziu fiecare cu felia lui de pâine și cu o mânuță mică de muștar, parcă socotită să-ți ajungă la fix. Da, sunt din apostolii ăia care îmbăiază micul în muștar. Pe scurt, micii au fost delicioși, aș spune chiar că mult mai buni decât cei pe care îi poți mânca în Dedulești. Localitatea. Ăștia au fost prăjiți perfect, fără să fie arși, cum se întâmplă de cele mai multe ori, au fost crocanți la exterior, zemoși în interior. Buni. Locul II în clasamentul local după cei de la Târgul Obor. 

În colțul opus, din stânga intrării, fast-foodul fără un nume evident scris pe undeva, contraatacă cu un upercut devastator, mici de la Ioneda. Lovește la mândria locală, să zicem așa, și toate aparențele indică faptul că le iese, e tot timpul plin. Dacă la drumeți chioșcul e administrat de doi oameni aici sunt cel puțin patru, care roiesc una întruna, învârtind mici și cefe pe grătar, debarasând mese, e o forfotă continuă. Terasa e plină, prin urmare am servit micii la de-an picioarelea, chiar lângă o sticlă de detergent, probabil plasată strategic pentru situații de urgență care necesită curățire temeinică. Aici a durat un pic mai mult până s-au așezat micii in farfurie, semn că oamenii de-abia prididesc să își servească mușteriii. La vecinii de peste drum micii erau deja pregătiți, 90% gătiți, stivuiți într-un colț mai rece al grătarului și perpeliți rapid înainte de servire. Micii de la Ioneda nu sunt nici pe departe la fel de buni la gust ca cei de la Dedulești, serviti peste drum. Plus că fiind făcuți pe grabă, pentru că lumea așteaptă, nici nu sunt gătiți perfect. Exteriorul e pe alocuri ars iar interiorul nu e suficient de bine făcut, semn de foc prea tare. Mă bate Sfântul Micul, răi nu-s, dar dacă e de ales, peste drum cu siguranță. 

Prin urmare, pentru că arbitrajul n-are cum să fie părtinitor pe motiv de mândrie locală consider câștigători micii de La Drumețul, la toate capitolele. Și cu toate astea, după cum remarca și chibițul din tribune de mai jos, acolo e cam gol. „Io nu știu ce face omul ăsta, dar cei de peste drum dau faliment”, zice un domn care aștepta cu un teanc de bani în mână să îi vină rândul la comandă. La mici de Ioneda. 

E 6 lei micul. Cu pâine și muștar. Poftă bună.

Muc cel Mic

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de T.S.