„Sibiul a fost un oraș papal”. O călătorie în trecutul Mănăstirii Ursulinelor

Expoziția „Spe Salvi”, inaugurată miercuri în clădirea Mănăstirii Ursulinelor, oferă sibienilor o nouă călătorie în timp. De data aceasta - una documentară. O serie de obiecte de patrimoniu sunt expuse publicului pentru prima dată, incluzând fotografii, documente și relicve valoroase din arhivele muzeului și ale fostei mănăstiri, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a istoriei acestui loc, dar și a rolului său în dezvoltarea comunității locale și a educației.

Alexandru Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal, a deschis vernisajul cu un mesaj în care a subliniat importanța recuperării acestei părți din istoria locală. „Noi nu facem altceva decât să ne recuperăm o parte din istoria noastră. Mănăstirea Ursulinelor este unul dintre cele mai importante obiective educaționale și mănăstirești din Transilvania, datând încă din secolul al XIII-lea”, a precizat Chituță.

Statuie reprezentând-o pe Maica Domnului cu Pruncul Isus - unică în spațiul est-european

El a detaliat despre strămutarea mănăstirii dominicane din Sibiu, în perioada medievală, din cauza amenințărilor externe, subliniind cât de bine organizată era mănăstirea și biblioteca sa, care găzduia numeroase incunabule. Chituță a evidențiat, de asemenea, o serie de exponate inedite, cum ar fi statuia Maicii Domnului cu Pruncul, adusă din Bratislava de maicile Ursuline, una dintre puținele astfel de statui din spațiul european. „O mare parte din ce vedeți aici n-a fost expusă niciodată. Este o premieră pentru această expoziție, de la piese vechi până la relicve noi, toate oferind o fereastră deschisă spre trecut. O să vedeți o statuie a Maicii Domnului cu Pruncul care a aparținut Mănăstirii Ursulinelor, iar cultul acesta a fost adus de maicile ursuline din Bratislava la Sibiu. Este printre singurele asemenea statui reprezentând-o pe Maica Domnului din spațiul est-european. De la Budapesta încoace nu sunt zone în care să se facă o procesiune cu asemenea statui”, a relatat el.

„Statuia ce reprezintă Fecioara Maria cu Pruncul Isus în brațe e foarte rară în spațiul românesc și transilvănean, pentru că este făcută din lemn. Perfect mobilă. Mâinile, toate încheieturile se mișcă. Efectiv e ca o păpușă care poate fi mișcată – nu e o statuie încremenită. Rolul acestei statui era unul și educațional. Faptul că fetele care studiau aici făceau lucrul manual, broderii, țesături, ca dovadă sunt multele rânduri de haine pentru această statuie. Aceste veșminte sunt făcute aici, cu scop, evident, didactic și spiritual, de a apropia elevele de cultul Fecioarei Maria (...)”, a adăugat și lectorul universitar Marius Șpechea, unul dintre curatorii expoziției.

Într-un apel adresat istoricilor, Chituță a invitat specialiștii să studieze documentele expuse: „Istoricii, în loc să comenteze pe Facebook, ar fi bine să vină să cerceteze documentele. Avem documente papale emise; totuși, Sibiu - nu s-a spus până acum - este un oraș papal încă de la atestare. Noi n-am expus toate documentele care au fost salvate, dar sunt: trebuie citite. Dacă se mai face latină la universitate, dacă profesorii mai știu latina, atunci trebuie traduse, dacă nu - avem cine să le traducă. Este o recuperare a unei istorii importante”.

Cea mai veche fotografie cu Mănăstirea Ursulinelor: din 1884

Delia Voina, muzeograf în cadrul MNB și curator al expoziției, a vorbit despre descoperirea unor fotografii rare din perioada în care mănăstirea funcționa ca școală pentru fete. „Aici, școala era un spațiu foarte închis, intrau doar cei care aveau legătură cu instituția. Tabloul Mariei Tereza, o figură importantă pentru mănăstire, e prezentat alături de imagini realizate de renumiți fotografi ai vremii”, a explicat Voina.

Ea a subliniat că imaginile găsite în arhivă reprezintă inclusiv o mărturie a evoluției orașului Sibiu și a schimbărilor urbanistice din secolul al XIX-lea. Astfel, menționează că cea mai veche fotografie este realizată în anul 1884 de către fotograful Wilhelm Auerlich, care se și stabilește atunci la Sibiu și începe să realizeze o serie importantă de imagine având ca tematică principală orașul Sibiu. 

„În acea perioadă exista o modă ca fotografii să realizeze imagini ale orașului, imagini ulterior cumpărate sau împrumutate și care vizau serii tematice de cărți poștale având ca subiect central istoria Sibiului. Mănăstirea nu avea cum să lipsească din aceste portofolii, astfel că un an mai târziu, în 1885, un alt fotograf, Josef Briegel, realizează o altă imagine a mănăstirii, importantă pentru noi, pentru că doar la o diferență de un an orașul se schimbă. Aceste imagini din colecții sunt foarte importante pentru noi, deoarece la sfârșitul secolului al XIX-lea în Sibiu are loc o nouă organizare urbanistică”,  explicat muzeograful Delia Voina.

Voina aceste două fotografii sunt expuse pentru prima dată publicului în original.

Obiecte donate de Maria Tereza

Lectorul universitar Marius Șpechea a povestit cum, după ce maicile Ursuline au fost forțate să părăsească mănăstirea în 1949, multe dintre obiectele lor valoroase au fost ascunse sau salvate de către comunitate pentru a evita distrugerea lor, după modelul cărților arse de la Blaj. „Timp de 80 de ani, aceste relicve au fost păstrate cu mare grijă, iar astăzi avem șansa să le vedem din nou expuse, chiar dacă doar o mică parte din ele au fost recuperate”, a adăugat el.

Expoziția include și documente rare, precum binecuvântări papale și alte însemnări oficiale ale Episcopiei de Alba Iulia, care subliniază legătura strânsă dintre Mănăstirea Ursulinelor și bisericile din Transilvania. „Aceste documente, multe dintre ele emise în secolele XVIII și XIX, sunt o mărturie a importanței acestui loc în viața religioasă și culturală a Transilvaniei. Ce este interesant de punctat, ca obiecte expuse: sunt câteva ornate preoțești și diaconești care, conform cronicii mănăstirii, au fost donate de împărăteasa Maria Tereza. Ea, alături de donați în bani pentru finalizarea reconstrucției, adică transformarea clădirii dintr-o clădire medievală într-o clădire barocă, au venit și niște obiecte. 

Ea a insistat și avea o oarecare atenție sporită față de realitățile socio-culturale și religioase din principatul Transilvaniei, în special față de Sibiu care era capitala principatului. Din acea moștenire avem cel puțin aceste ornate și câteva sfeșnice”, a punctat Șpechea.

Maria Tereza - pictură în ulei pe pânză, secolul al XVIII-lea. Colecția Bisericii Romano-Catolice Sibiu

La această expoziție pot fi văzute o serie de documente semnate de mai mulți papi. „Sunt o serie de documente, «binecuvântări», primite cu ocazia vizitelor episcopilor Transilvaniei, care în general erau apropiați de acest loc (...) Avem și un document original al Papei Pius al XI-lea, care transmite o binecuvântare speciale pentru institutul și mănăstirea ursulinelor de la Sibiu. Sunt documente emise de diferiți papi de-a lungul a 300 de ani, prin care se acordă acestui loc diferite «indulgențe», dar nu indulgențe pe care le știm din perioada medievală, ci în sensul de binecuvântări speciale (...)”, a mai explicat lectorul universitar.

Document de acordare a indulgenței papale emis de Papa Benedict XIII; 1728 - Colecția Bisericii Romano-Catolice Sibiu

Scrisoare de binecuvântare a Papei Pius II pentru Mănăstirea Ursulinelor - 26 noiembrie 1928; Colecția Bisericii Romano-Catolice Sibiu

Cărți poștale

Protocolul înhumărilor în criptă; 1829 - Colecția Bisericii Romano-Catolice Sibiu

„Spe Salvi” este o expresie în latină care se traduce prin „Salvați prin speranță” și provine din scrisoarea Sfântului Pavel către Romani, capitolul 8, versetul 24: „Spe salvi facti sumus” („În speranță am fost mântuiți”). Este, de asemenea, titlul unei enciclice scrise de Papa Benedict al XVI-lea în 2007, care explorează importanța speranței creștine în viața de zi cu zi și în mântuire.

În contextul expoziției, titlul „Spe Salvi” poate sugera ideea renașterii și salvării prin artă și cultură, un mesaj puternic legat de revitalizarea Mănăstirii Ursulinelor din Sibiu.

Expoziția „Spe Salvi” va fi deschisă publicului timp de două luni, între 16 octombrie și 10 noiembrie 2024. Aceasta poate fi vizitată cu biletul unic de vizitare a Mănăstirii Ursulinelor, care costă 30 de lei.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

1 comentarii

Un român

Acum 10 luni

Dacă o fost papali să le dea papa bani să repare clădirea din care au dat afară liceul pedagogic, fără să aibă nevoie de ea. Dă-l au pe masonul Chituță-coadă de topor, teologul fără smerenie, care o să deturneze bani publici pentru clădiri private, când Sibiul nu are școli destule.

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus