Săptămâna viitoare Asociația Breasla Lolelor organizează în Agnita o nouă ediție a Fugii Lolelor, eveniment deosebit în țara noastră, care atrage turiști din tot județul, de la București, dar și din Germania, Austria sau Marea Britanie.
Fuga Lolelor este o veche tradiție săsească, readusă la viață de comunitatea românească din Agnita în ultimii 20 de de ani. În esență, rolul lolelor este de a alunga iarna și spiritele rele, adunând comunitatea laolaltă.
La prima vedere obiceiul fugii pare un spectacol stradal precreștin, însă în spatele fiecărui element din paradă există o mare încărcătură istorică și simbilistică. De aceea componentele sunt studiate din punct de vedere istoric și, de la an la an, organizatorii sunt tot mai atenți ca Fuga Lolelor să redea întocmai tradiția săsească.
Înainte de a vedea ce trebuie să faci pentru a te putea îmbrăca în lolă și să fugi în paradă trebuie să înțelegem tradiția.
Spre exemplu, ediția din acest an a Fugii Lolelor va include în paradă și o coroană de ramuri de stejar. Ce rol are ea și de ce devine parte din eveniment, l-am întrebat pe Radu Curcean, președintele Asociației Breasla Lolelor.
”Anul acesta derulăm un proiect cu ”Breasla Lolelor”, pentru noi este destul de mare, de vreo 30.000 de euro, pentru recuzita din paradă. Încercăm niște lucruri noi, pe care nu le-am făcut niciodată. De exemplu, era pe vremuri o coroană… Noi avem acum coroana de vulpi, simbol al breslei blănarilor. Dar mai era pe vremuri o coroană, care nu era decât cu vegetație, ramuri de stejar. Ea are o simbolistică aparte și nu a fost niciodată în paradă. Am fi vrut s-o reintroducem. În proiectul acesta pe fonduri apare și coroana acesta, plus alte elemente care au rămas pierdute în istorie și sunt mai puțin documentate. Mai este o ”țintă” pe care o tot studiem să vedem, de fapt, de unde vine. Probabil că a intrat în paradă pe undeva prin secolul XVII-XVIII și bănuim că nu era altceva decât o formă de distracție. Să vă gândiți la forma unui semn de circulație, din lemn, vopsit cu alb și albastru, și cu un suport. Încă citim, studiem, apar ceva referiri despre ea făcute de domnul Fabritius și de alți câțiva oameni care au scris câte ceva despre simbol. Iar coroana de care vă spuneam înainte, dacă știți la ei există obiceiul acesta când urcă pe un stâlp și sus este o coroană cu frunze de stejar. În ea este un vas, cu o formă specifică, să vă gândiți ca la un ibric, să-i zicem, dar mai mare, un vas din alamă și un clopoțel. Era obiceiul că se trăgea din clopoțel și din vasul respectiv se serveau oamenii cu vin”, a explicat Radu Curcean la Turnul Sfatului TV.
Legendele spun că obiceiul Fuga Lolelor îşi are rădăcinile în Evul Mediu. Pe când năvălitorii turci au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici făcea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriaţi. Ulterior, în secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strâns legat de obiceiul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate.
Radu Curcean a detaliat la Turnul Sfatului TV cum a evoluat această legendă și cum s-a transformat obiceiul.
”Lolele sunt niște personaje precreștine. Ele nu se știe exact când au fost aduse, probabil că au fost aduse odată cu coloniștii, dar există și posibilitatea ca ele să fi fost aduse cu acele calfe călătoare. Nu vreau să credeți că eu dețin tot adevărul istroic, eu spun ceea ce ce știu, fără să am pretenția că sunt un istoric. Sunt informații pe care le-am adunat din zona Agnitei. Obiceiul acesta al lolelor probabil că a existat înainte de a exista breslele. Tema este însă în felul următor. Calfele, ucenicii, se îmbrăcau în lole și protejau practic transferul lăzii de breaslă de la vechiul la noul staroste. Anual starostele trebuia schimbat, acesta era regula. Lada de breaslă nu era un simbol, ea efectiv purta în ea valorile breslei: bani, scrisori, documente ale breslei. Se transferau bunurile cele mai de preț ale breslei. În Evul Mediu trebuie să ne gândim că nu era așa de ușor să te duci în Ziua Breslei să duci o ladă pe străzi. Exista posibilitatea să-ți dea cineva în cap. Și atunci calfele și ucenicii apărau practic ce avea breasla mai de preț”, a mai spus Radu Curcean.
Revenind la ce trebuie să facă o persoană din exterior pentru a deveni lolă, Radu Curcean spune că nu este atât de simplu. Ca să fii lolă trebuie să înțelegi tradiția și obiceiurile.
”Nu este așa simplu. Nu există niciun fel de interdicție, doar că lolele sunt organizate în niște găști, grupuri de prieteni. Trebuie să vă gândiți că la origini sașii aveau grupurile lor de prieteni care erau de 8, 10, 12 persoane, cam câți încăpeau într-o casă. Ei țineau legătura foarte puternică între ei, se întâlneau la petreceri, se ajutau. Găștile acestea există și acum în cadrul Lolelor, noi avem 11 grupuri la momentul acesta și fiecare are un semn specific. Eu, de exemplu, sunt la Mocăniță. Ei alegeau în fiecare an al semn pentru că nu voiau să fie recunoscuți. Ei țin legătura pe tot parcursul anului, se întâlnesc… și acum revin la întrebare: Dacă vrei să fugi lolă trebuie să faci parte dintr-un grup. Și ca să faci parte dintr-un grup trebuie să cunoști pe cineva, să intri în comunitate. Aceasta este dificultatea, să-I spunem așa. Nu-i niciun fel de interdicție, dar trebuie să existe o legătură cu un grup. Se face o cerere către grup, grupul vine cu ea la Asociație, noi aprobăm, intră pe o listă, își plătește cotizația și așa devine membru activ. Dar aste presupune sa noul membru să învețe tradițiile și să participe la întâlniri”, a mai explicat Radu Curcean.
Întregul interviu cu Radu Curcean despre tradițiile și noutățile Fugii Lolelor 2025 poate fi urmărit mai jos:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Vizualizari: 4192
Ultimele comentarii
Acum 51 minute
Patriotii suveranisti
Acum 1 oră
Emila Elzoroaba
Acum 1 oră
Aci Duțu
Acum 1 oră
Emil
Acum 1 oră
Ciolacu marcel