Steatoza hepatică: cum apare, care sunt simptomele și ce opțiuni de tratament există?

Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de „boala ficatului gras", este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. Deși o cantitate mică de grăsime în ficat este normală, atunci când aceasta depășește un anumit prag, poate duce la inflamație și leziuni hepatice, afectând funcția vitală a organului.

În cele ce urmează, vom explora împreună cauzele apariției steatozei hepatice, simptomele care pot indica prezența acestei afecțiuni și opțiunile de tratament disponibile pentru a gestiona evoluția bolii. De asemenea, vom analiza dacă există soluții pentru prevenirea acestei boli hepatice, așadar, citește articolul până la final!

Care sunt cauzele steatozei hepatice?

Acumularea de grăsime în ficat, cunoscută sub denumirea de steatoză hepatică, este un proces patologic descris de acumularea trigliceridelor la nivelul celulelor hepatice. Această condiție poate cauza în anumite cazuri inflamații și afectarea funcției hepatice, ducând la complicații precum: fibroza hepatică, ciroza sau chiar cancerul hepatic.

Mecanismele de acumulare a grăsimii în ficat:

• creșterea aportului de acizi grași: dietele bogate în grăsimi saturate și zaharuri simple pot crește concentrațiile de acizi grași liberi în sânge, care sunt transportați în ficat și depozitați ca trigliceride;
• rezistența la insulină: în cazul diabetului de tip 2 și al sindromului metabolic, există o scădere a sensibilității la insulină; aceasta joacă un rol crucial în reglarea metabolismului lipidic, iar rezistența la insulină poate duce la creșterea sintezei de acizi grași în ficat;
• inflamația cronică: în cazurile de sindrom metabolic sau obezitate, ficatul expus unui mediu cu potențial inflamator poate perturba metabolismul normal al grăsimilor;
• disfuncția mitocondrială: mitocondriile din hepatocite sunt esențiale pentru oxidarea acizilor grași; funcționarea defectuoasă a acestora poate duce la acumularea de grăsimi la nivelul ficatului;
• factori genetici: anumite gene și variante genetice au fost asociate cu un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. 

Factori de risc pentru steatoza hepatică: 

• obezitatea;
• diabetul de tip 2;
• hiperlipidemia;
• sindromul metabolic;
• consumul excesiv de alcool;
• dieta nesănătoasă;
• pierderea rapidă în greutate;
• unele medicamente. 

Cum se manifestă steatoza hepatică?

În fazele incipiente, pacienții pot fi asimptomatici. Pe măsură ce boala avansează, aceștia se pot confrunta cu: 

• oboseală cronică și lipsă de energie;
• disconfort sau durere în partea superioară dreaptă a abdomenului;
• senzație de plenitudine sau balonare; 
• mărirea ușoară a ficatului (hepatomegalie), detectabilă în timpul examinării fizice;
• icter, ascită, edeme (în cazurile severe). 

Cum se diagnostichează boala ficatul gras?

Fă-ți o programare la gastroenterologie, dacă acuzi simptome posibil asociate steatozei hepatice. Medicul specialist poate stabili corect un astfel de diagnostic, pe baza unui proces care include: 

• examinarea fizică și anamneza (istoricul medical al pacientului);
• analize de sânge pentru evaluarea funcției hepatice (transaminaze, bilirubină, fosfatază alcalină etc.), a nivelului de glucoză și a profilului lipidic;
• teste de imagistică medicală:
• ecografie abdominală (metoda de primă intenție, non-invazivă și accesibilă);
• tomografie computerizată (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) – pot oferi informații mai detaliate;
• elastografie hepatică – evaluează rigiditatea ficatului, indicând gradul de fibroză;
• biopsia hepatică (în cazuri selectate) – singura metodă care poate confirma diagnosticul și evalua gradul de inflamație / fibroză.

Ce tratament există pentru steatoza hepatică?

Opțiunile analizate de specialiștii gastroenterologi sunt variate. Schemă de tratament - ficat gras:

• modificări ale stilului de viață:
• pierderea în greutate: esențială pentru reducerea grăsimii din ficat (se recomandă o pierdere graduală, de 0.5-1 kg pe săptămână);
• o dietă sănătoasă și echilibrată: bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase; limitarea consumului de grăsimi saturate și grăsimi trans, zahăr adăugat și alimente procesate;
• activitate fizică regulată: cel puțin 30 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată, în majoritatea zilelor săptămânii;
• limitarea sau evitarea consumului de alcool (în cazul steatozei hepatice alcoolice);
• tratamentul afecțiunilor asociate: controlul diabetului, al hiperlipidemiei și al hipertensiunii arteriale;
• monitorizarea regulată: urmărirea evoluției bolii prin analize de sânge și teste de screening, conform recomandărilor medicului.

Este important de reținut faptul că prevenirea este cea mai bună abordare. Adoptarea unui stil de viață sănătos nu numai că reduce riscul de boală a ficatului gras, dar aduce beneficii pentru sănătatea generală. Dacă te confrunți cu factori de risc pentru steatoza hepatică, discută cu medicul tău despre cele mai bune strategii de prevenție pentru tine!

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al unui medic gastroenterolog. 

SURSE: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease

https://www.nhs.uk/conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi