Cea mai veche țiglă din Transilvania, prezentată de restauratorul Ștefan Vaida la Alțâna, în muzeul din șopron

Turiștii care ajung pe Aeroportul Internațional Sibiu sau la Centrul de Informare din Piața Mare nu găsesc nimic despre Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului, deși aici se află unul dintre cele mai interesante obiective din județul Sibiu. Istorie vie, artă medievală, cultură, tradiții și, mai ales, oameni pasionați care să-ți dezvăluie misterul pe care nu-l poți vedea cu ochiul liber, toate acestea se află într-o veche curte săsească din Alțâna.

Restauratorul Ștefan Vaida a inaugurat sâmbătă expoziția ”Obsesia datării”, unel dintre cele mai inedite și originale evenimente din județul Sibiu din ultimii ani. Într-un vechi șopron recent restaurat din curtea ”Muzeului Interetnic al Văii Hârtibaciului”, Ștefan Vaida a adunat țigle istorice datate din perioada 1850-1950 din toată Transilvania. În centru se află cele mai vechi trei țigle descoperite în regiune.

Evenimentul a adunat sute de oameni, sosiți atât din Sibiu cât și din alte orașe din Ardeal. Au fost întâmpinați cu plăcintă caldă, un pahar de vin și multă voie bună. Și totul a pornit de la un gest inedit pe care vechii țiglari îl făceau la finalul unei zile de muncă sau la finalul unei comenzi: Scriau pe ultima țiglă a zilei, ori a comenzii, diverse gânduri, de la cele mai simple, precum ”Gata cu munca!”, la mici cugete filosofice despre viață, natură sau religie.

”Cred că 99% din munca mea și a echipei mele a fost în a realiza construcția în sine pentru a expune țiglele. Am încercat să creăm un spațiu mistic, fiind vorba despre țigle speciale, cu o simbolistică aparte, așa numitele ”țigle de sfârșit de zi de muncă”. Când meșterii terminau munca scriau ceva pe ultima țiglă. Sau când terminau o mare comandă. Am găsit în maghiară ”Gata!”, în germană ”Schluss mit der arbeit!” – 1923, sau ”Gata cu munca, mi-a ajuns”. Este vorba despre acea ultimă țiglă pe care ei o decorau simbolic.

În literatura de specialitate din România nu există nici măcar un singur articol despre fenomenul acesta, nicio carte, nimic scris, absolut nimic despre care să știu sau să găsesc pe internet. În schimb, în germană găsești cu lux de amănunte fenomenul acesta explicat în detaliu”, a detaliat Ștefan Vaida.

Țigla de tip solz de pește a ajuns în Transilvania pe la începutul anilor 1400, există dovezi istorice care să certifice aceste date. Ca fenomen de masă țigla a început să fie folosită prin sate abia pe la 1600 spre 1700. ”Iar acum țigla este în declin, în momentul de față dispare de la o zi la alta. În mintea noastră o știm, o vedem peste tot, dar în cinci, zece ani, cred că o să vedem poate pe zece case din 500 de prin sate că mai au țiglă”, a spus Ștefan Vaida.

Revenind la expoziție, acele gânduri expuse de meșterii țiglari la finalul zilei de muncă sau a comenzii sunt extrem de variate și pot fi împărțite pe diferite categorii. Organizatorul expoziției spune că cele maghiare au o notă romantică, având o conotație poetică și referindu-se diverse la versuri. Cele germane sau săsești sunt mai filosofice, cu gânduri despre viață sau uneori îndemnuri morale. Iar cele românești, adesea, conțin înjurături sau glume mai neaoșe.

Pe de altă parte, țiglele au foarte multe simboluri pe ele, de la cele religioase, precum Sfântul Gheorghe și balaurul, până la soare sau la Pomul Vieții, toate având rolul de proteja casa, gospodăria și familia. Unele țigle au inclusiv mici povestioare, precum cea unui meșter din Alțâna care scrie că o să meargă la armată la Sibiu, unde este chemat, apoi o să se întoarcă în satul lui să facă țigle. Sau altul, care descrie cum după ce a trecut printr-o perioadă grea a vieții este, în sfârșit, fericit că poate lucra în pace la casa lui.

Practic, fiecare țiglă expusă în șopronul din curtea muzeului din Alțâna are o poveste. Iar această istorie este evidențiată într-o atmosferă aproape mitologică, în întuneric, cu mici raze de lumină razantă care cad pe scrijeliturile de pe țigle pentru a le scoate în evidență cugetările de acum sute de ani.

”Acestea sunt capodoperele. Aici este cea mai veche țiglă din Transilvania datată 1663. Este de tip coadă de rândunică și poartă anul 1663. Cineva a găsit-o în 1874 și a gravat cu un cui, cum a putut el, anul în care a găsit-o. De atunci este păstrată într-o ladă din Casa Parohială din Roadeș, lângă Viscri. Avem o țiglă din 1797 și mai avem o țiglă din Brașov din 1778. Întâmplător aceste cele mai vechi capodopere sunt și cele trei tipuri de țiglă frecvente pe care le avem în Transilvania: coadă de rândunică pe cetăți, solzi pentru toată lumea și ascușită pentru zona Țării Bârsei, Brașov și Secuime” a prezentat Ștefan Vaida în expoziție.

Un alt detaliu interesant care merită punctat este denumirea expoziției – ”Obsesia datării”. Trăim într-o epocă în care nimic nu este făcut să dureze. Schimbăm hainele la câțiva ani, telefoanele, mașinile, până și mobila din locuințe. În trecut, când cineva crea ceva trecea anul pe acel obiect, chiar și pe cele mai banale, precum o perie de haine. Mentalitatea era că un obiect, de la cel mai simplu până la țigla de pe casă, era făcut să țină peste generații. De aici obsesia de a data tot ce ieșea din mâna meșterului.

Expoziția ”Obsesia datării” poate fi văzută în Alțâna pentru câteva luni, după care ea va pleca prin țară. În afara expoziției, în aceeași curte puteți vizita ”Muzeul Interetnic al Văii Hârtibaciului”, iar la doi pași puteți găsi Casa Voluntarilor – Ambulanța pentru Monumente. La cinci minute de mers pe jos se află Biserica Evanghelică din Alțâna. Și totul este înconjurat de superba Vale a Hârtibaciului, cu dealuri domoale, stejari, turme de oi și preveliștea permanentă spre Munții Făgăraș.

Dacă mergeți cu copii la Mocăniță, ori sunteți în drum spre Biertan – ambele obiective turistice mult mai cunoscute – nu ezitați să faceți un popas la Alțâna. Merită cu vârf și îndesat experiența.

Citește și:

Țigla de la Moșna. Ștefan Vaida a găsit o bucată de lut care spune istoria unei familii. Urmașii țiglarilor Bretz trăiesc în Germania

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi