Femeile celebre ale Sibiului din ajunul Marii Uniri, aduse în prim-plan la FITS prin „statui vivante”. Regizor: „Printre spectatori este foarte posibil să se afle chiar și urmași ai acestor minunate doamne”

Opt femei celebre ale Sibiului, care s-au făcut remarcate în perioada dinaintea Marii Uniri de la 1918, vor fi celebrate în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), dar și după eveniment, în satele din județ. Tineri artiști din anul III de studiu la Facultatea de Arte a ULBS le vor interpreta pentru a le aduce la viață în cadrul unui concept artistic inedit - „statui vivante”.

Consiliul Județean Sibiu urmează să decidă, în următoarea ședință ordinară, acordarea unui sprijin financiar de 100.000 lei pentru organizarea unor evenimente culturale desfășurate în cadrul și în prelungirea FITS 2025. Propunerea este menționată într-un proiect de hotărâre care prevede încheierea unui acord de parteneriat între Județul Sibiu și Teatrul Național „Radu Stanca” (TNRS), în vederea susținerii a trei inițiative culturale: ediția cu numărul 32 a FITS, proiectul „Moștenirea, statui vivante - Sibience pentru eternitate” și „Fuga Lolelor - tradiții nepieritoare”.

Evenimentele vor avea loc în perioada iunie-decembrie 2025, în Sibiu și în mai multe localități din județ. Conform documentației, scopul acordului este „continuarea unei tradiții culturale, prin promovarea unor evenimente la cel mai înalt nivel, a unor creații de cea mai bună calitate din domeniul artelor spectacolului din România și din străinătate”.

„Moștenirea” - un omagiu pentru femeile care au scris istoria

Din această listă ne-a atras atenția proiectul „Moștenirea, statui vivante – Sibience pentru eternitate”, despre care aflăm că este unul încărcat de simbolism. Creație a artistului Mihai Mălaimare, proiectul ajunge la a treia și ultima etapă dintr-un demers artistic început în 2023, dedicat redescoperirii tehnicilor teatrale ale statuii vivante.

Termenul de „statuie vie” sau „statuie vivantă” se referă la un artist mim ce poate sta nemișcat ore în șir ca o statuie sau un manechin, de obicei, cu un machiaj care-i dă culoarea aurului, bronzului sau cuprului. Artiștii interpreți pot realiza și spectacole stradale.

În forma sa finală, spectacolul de la Sibiu este conceput ca un performance teatral stradal cu statui vivante, întruchipând opt personaje feminine. Acestea sunt inspirate din volumul „Chipuri feminine sibiene din alte veacuri”, semnat de Sorana Maier și părintele Constantin Necula. Scopul proiectului este de a readuce în memoria colectivă figuri feminine excepționale care s-au remarcat prin contribuția lor la emanciparea femeii, la obținerea drepturilor civile și, nu în ultimul rând, la realizarea Marii Uniri din 1918.

Mihai Mălaimare a explicat pentru Turnul Sfatului în ce constă spectacolul și de ce e important pentru sibieni:

„Spectacolul face parte din proiectul „Moștenirea”, aflat la etapa a treia și ultima, care este dedicat temei «Statuia vivantă, între tabloul vivant și animația stradală». Primele două etape au avut loc la Iași (2023) și la Constanța (2024).

La Iași, tabloul refăcut este Trei femei în parc al lui Ion Andreescu, la care se adaugă șapte statui vivante reprezentând vânzătorii ambulanți ai Iașului la 1900, iar la Constanța, am propus tabloul Patru chipuri la masă de frații Le Nain (1643) și opt statui vivante reprezentând vânzătorii ambulanți ai Parisului în secolul al XVII-lea.

Între aceste două spectacole stă cel de la Sibiu, Sibience pentru eternitate, care propune publicului tema statuii vivante ca spectacol teatral, ceea ce face ca reprezentațiile din cadrul FITS ale acestor echipe formidabile de studenți actori să devină un maraton teatral absolut obligatoriu de văzut, mai ales că se va mai repeta doar de două ori în manifestările organizate în luna septembrie la Iași și Constanța.

Spectacolul de la Sibiu are însă o semnificație cu totul aparte. Statuile vivante vor interpreta personaje feminine, opt femei celebre ale Sibiului în preajma Marii Uniri. Personal, aștept cu mare nerăbdare să văd reacția sibienilor la acest spectacol, mai ales că, printre spectatori, este foarte posibil să se afle chiar și urmași ai acestor minunate doamne sibiene”.

Femei care au marcat destinul Sibiului

Printre personajele readuse la viață se regăsesc poeta Maria Cunțan (interpretată de actrița Oana Noja); Emilia Rațiu (actrița Sofia Iavan), președinta Comitetului Femeilor Române din Sibiu; Eleonora Lemény (actrița Alexia Marcu), singura femeie deputat în Marele Sfat Național Român și prima femeie cu titlul de doctor din Transilvania; Lucia Cosma (actrița Briana Iacob) - soprană, profesoară, publicistă; Ana Lazăr (actrița Mădălina Foficaș), învățătoare și publicistă; dar și „Domnișoarele române de peste munți date în judecată” pentru portul tricolorului - Eugenia Simonescu (actrița Samira Aradi), Elena Cunțan (actrița Andreea Agapi) și Letiția Roșca (actrița Luiza Părduț).

Informații inedite despre viața și activitatea femeilor care s-au remarcat în Sibiu în ultimele două secole găsim în cartea „Chipuri feminine sibiene din alte veacuri”, lansată în 2019, semnată de Sorana Maier și părintele Constantin Necula, după care a fost realizat și scenariul spectacolului lui Mihai Mălaimare.

Emilia Rațiu

Spre exemplu, Emilia Rațiu este cunoscută mai cu seamă pentru curajul fabulos de care a dat dovadă în secunda în care casa ei și a soțului ei de la Turda a fost atacată de vreo 4.000 de bătăuși maghiari, iar în replică ea a deschis geamul și a cântat la pian „Deșteaptă-te române!”. „O femeie de o frumusețe răpitoare, cu o inteligență vie, mereu la curent cu situația politică și socială din Transilvania și din România, cu puternice legături în rândul intelectualilor români și al celor europeni, Emilia Rațiu a știut să se alăture concret luptei politice a soțului său, să o susțină și să o completeze, dar și să aibă propria contribuție în eforturile pentru afirmarea aspirațiilor românilor transilvăneni. A fost o militantă pentru drepturile femeilor, implicată puternic în acțiuni sociale, dar nu a fost străină nici de viața politică, fapt care, adeseori, i-a făcut pe contemporani să se întrebe dacă Emilia Rațiu își avea inspirația luptei sale în modelul soțului, sau acțiunile sale erau rezultatul propriei sale firi”, scriu autorii.

Eleonora Lemény-Rozvány

„Eleonora Lemény-Rozvány a fost personajul central în lupta pentru obținerea dreptului de vot pentru femei, imediat după Marea Unire din 1918. „De loc din Săliște, Nora Lemény a susținut, prin discursuri în Parlamentul Ardealului, acordarea dreptului de vot femeilor, având de partea sa doar o mică grupare de oameni politici. A știut să facă față opoziției majorității prin cuvântări argumentate, ferme și demne, într-o vreme în care acordarea drepturilor civile și politice femeilor era considerată... inoportună”, arată autorii despre cea care a fost singura femeie deputat în Marele Sfat Național Român, prima femeie cu titlul de doctor din Transilvania, obținut la Universitatea din Cluj.

Ana Florea

Despre învățătoarea și publicista Ana Florea autorii spun că „dacă ar trăi în zilele noastre, ar fi probabil urmărită de mii și mii de persoane în social media, ar avea propria emisiune culinară și ar fi celebră pentru sfaturile ei, ar milita pentru hrana sănătoasă, iar femeile ar găti urmărind rețetele sale în înregistrări video”. „La începutul secolului XX, Ana Florea, căsătorită cu Victor Lazăr, publicist și bibliotecar al Academiei Române, apoi bibliotecar al Astrei la Sibiu, a fost un dascăl extrem de apreciat, a publicat în revistele transilvănene și a realizat cărți de bucate ce s-au bucurat de o largă apreciere în rândul gospodinelor de la sate și de la oraș. A scris articole apărute în revistele transilvănene, în care susținea cu tărie dreptul femeii la educație și la cultură și îi taxa în termeni duri pe adepții ideii de inferioritate intelectuală a femeii”, scrie în volumul citat.

Lucia Cosma

Familia Cosma s-a mutat la Sibiu pe vremea când Lucia avea doar opt luni, astfel încât întreaga perioadă de educație a tinerei a fost legată de orașul Sibiu. „În anul 1905, la Serbările de la Sibiu prilejuite de inaugurarea Muzeului și a Adunării Generale a Asociațiunii ASTRA, Lucia Cosma a făcut parte din grupul de artiști și diletanți implicat în spectacolele de teatru și de operă ce au marcat acest eveniment major în viața culturală a Ardealului, jucând rolul Nerei în Fântâna Blanduziei, de Vasile Alecsandri, pusă în scenă cu sprijinul artistului Zaharia Bârsan (...) Formarea tinerei interprete avea să fie marcată de influențele lui Gheorghe Dima și ale lui Tiberiu Brediceanu, astfel încât Lucia Cosma s-a preocupat să alăture pe scenă liedurile cu prelucrări din folclor, făcând să răsune cântecele populare în marile săli de spectacol (...) A colaborat și cu marele compozitor român George Enescu, care a acompaniat ciclul său pe cuvinte de Clément Marot la un recital dat de Lucia Cosma la Ateneu în folosul orfanilor de război din Ardeal, la 11 martie 1916, iar la Sibiu concertele sale erau prilej de bucurie și de apreciere pentru vocea sa de-o „limpezime de cristal”, ce reușea să emoționeze publicul și să-i prilejuiască trăiri puternice. De altfel, presa de la începutul secolului XX abundă de articole apreciative la adresa solistei sibiene, admirată pentru „vocea-i argintie și limpede ca sunetul clopotului în faptul serii” (...)”, descriu autorii Sorana Maier și pr. Constantin Necula în volumul amintit.

Mai este de menționat că Lucia Cosma a fost cea care, cu prilejul centenarului nașterii lui Ciprian Porumbescu, a avut inițiativa de a-l sărbători punând în scenă opereta Crai Nou.

Domnișoarele române date în judecată

Tinerele judecate în 1895 de autoritățile austro-ungare pentru curajul de a purta tricolorul românesc, despre care autorii țin să precizeze că „nu este roșu, galben și albastru – cum greșit ne-au decodat comuniștii de mai târziu ca să rimeze, neapărat cu „astru” – ci albastru, galben și roșu...”. În volum este redat un fragment din relatarea unui ziarist, care a urmărit procesul, din care aflăm „povestea cu domnișoare din societatea românească de la Sibiu și Mărginime reacționând cu mult calm, cu un incredibil curaj dinaintea interogatoriului și pe care îl preluăm și noi:

„– Recunoști că la 27 Mai când s-au întors de la Cluj osândiții în procesul Memorandului, ai purtat cocardă tricoloră română, cu inscripția Totul pentru națiune? Și de ce ai pus acea cocardă?

– Da, am purtat tricolorul român, pentru că fiecare națiune are drept să poarte tricolorul său. Noi îl purtăm în semn de iubire pentru națiune și venerație pentru martirii cauzei române.

La intervenirea d-lui. A. Frîncu, judele mai întreabă:

– Ați mai purtat cocardă și altă-dată,ori numai atunci când ați întâmpinat la gară pe osândiți?

– De la conferința din 1893 am purtat într-una și vom purta și de aici încolo.

– Prin purtarea cocardei tricolore ai vrut să demonstrezi contra statului?

– Nu! Purtând tricolorul român am vrut să manifestăm pe față sentimentele noastre naționale.

– Știut-ai că e oprit să porți ăst fel de tricolor?

– N-am știut că e oprit. Chiar dacă aș fi știut însă, tot aș fi purtat. Nu recunosc nimănui dreptul de a mă opri în manifestarea sentimentelor mele naționale.

– Te-au provocat jandarmii să dai jos cocarda?

– Da. N-am luat-o însă, ci am purtat la piept că nici unui jandarm nu recunosc dreptul să mă oprească a purta tricolorul românesc.

– Știut-ai d-ta că tricolorul cuprinde tendințe contra statului?

– Nu. Noi socotim tricolorul român ca pe ceva sfânt și-l purtăm la toate sărbătorile naționale. Așa și cu reîntoarcerea de la Cluj a iubiților noștri martiri, care acum sufăr pentru națiune.

– Te-ai dus în 27 mai la gară și ai purtat tricolor cu scop să demonstrezi?

– Nu. M-am dus să salut pe martiri, voind să-mi îndeplinesc astfel o pioasă datorie”.

Aceste personaje vor fi interpretate de studenți ai anului III de la Facultatea de Litere și Arte  din Sibiu, care au mai colaborat anterior cu Mălaimare la paradele stradale realizate în etapa a doua a proiectului.

„Sunt realmente personalități care vor reaprinde, sunt convins, în sufletul sibienilor, un sentiment de mândrie și de patriotism local (...) Cartea merită să fie citită, pentru că dincolo de munca depusă ca cercetător de arhive, este și foarte bine scrisă. E aproape un roman. Am folosit-o pentru documentare, pentru aceste scenarii și mi-a făcut o deosebită plăcere.

Practic, spectacolul sibian vorbește de statuia vivantă ca un spectacol teatral, iar aici vorbim despre prezența tehnicii statuii vivante în tabloul vivant, care era o distracție a highlife-ului (termen dat înaltei societăți burgheze – n.n.) european la sfârșitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, dar care se găsește și acum în festivaluri mari în America de Sud. Iar animația stradală pe care ne-o propunem are un logo extrem de interesant, „Hai, salut!”, și ne propunem să ajungem cu publicul în situația în care oamenii vor simți nevoia să se salute între ei, să contrazică efectele nefericite ale junglei de beton și să redescopere vocația spiritului comunitar, a faptului că suntem ființe care gândim, care comunicăm și care putem propune și consuma emoție”, mai explică artistul Mihai Mălaimare.

Spectacolul, ca formă de educație

Spectacolul va avea loc, cel mai probabil, în zona Parcului ASTRA din Sibiu, fiind format din șase scene amplasate la câțiva metri distanță una de cealaltă. Fiecare scenă durează cinci minute și este reluată de opt ori într-un interval total de 50 de minute, astfel încât publicul să poată parcurge întregul traseu și să asimileze întreaga poveste.

Potrivit lui Mălaimare, proiectul este susținut de o echipă tehnică profesionistă, fiind precedat de un workshop de machiaj susținut la București de make-up artistul Nadejda Chitanova, specializat în tehnica „porțelanului” – stil în care vor fi realizate costumele și machiajul statuilor vivante.

După prezentările din cadrul FITS, în perioada 20-22 iunie 2025, proiectul va continua cu trei reprezentații în județul Sibiu, în comunități defavorizate.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi