„Brânza asta e aur”. Povestea unui producător de brânzeturi maturate care a învățat meșteșugul în Italia și îl reinventează la Hoghilag

Ion Gherman, un moldovean originar din județul Iași, după mai mulți ani de muncă în Italia, a revenit în țară pentru a deveni producător de brânză maturată. A ales să se stabilească într-o comună de la nordul județului Sibiu, Hoghilag, acolo brânza se face „cu simțurile”. Povestea lui a fost relatată într-un reportaj la televiziunea publică în cadrul emisiunii Agrostrategia, realizată de publicația online Agrointeligența. 

Ion Gherman a plecat din România în anul 2006, când avea 38 de ani. „Sunt din județul Iași. Până la vârsta de 38 de ani am lucrat în cadrul regionalei CFR Călători. Apoi am decis să plec pentru noi experiențe în altă țară, mai precis în Italia. Era anul 2006. Spre norocul meu, am găsit, după 2-3 luni, făcând alte mici munci, am ajuns într-o lăptărie în zona Aviano, Friuli-Venezia Giulia, unde am reușit să mă integrez foarte repede, având și experiența din copilărie, cu animalele, cu vaci, oi. Părinții mei aveau 150 de oi, 3-4 vaci, în orice colț al casei să găsea lapte, brânză, de toate (...)”, povestește producătorul.

Lăptăria la care a lucrat a fost înființată în 1912, inițial toți oamenii din sat fiind asociați. „În momentul în care m-am încadrat eu acolo, erau 3-4 care aveau majoritatea vacilor. Se prelucra între 5.000 – 8.000 litri pe zi, în funcție de perioada anului”. Spune că acolo a învățat, dar și a „furat” meserie. 

„Acolo am învățat și am fost învățat, am mai și furat din meserie anumite secrete, pe care dacă nu le înțelegi, poate cineva să-ți explice mult și bine. Chiar mi s-a spus: Bagă mâinile și simte pasta, pentru că brânza asta într-adevăr se face cu simțurile, nu se face cu ora. Niciodată nu era brânza gata, când spuneam eu că e gata, așa am învățat”, își amintește el.

După patru ani devenise al doilea om din lăptărie. Știa să facă ricotta, brânzeturi proaspete și maturate și învățase nu doar tehnica, ci și filosofia brânzei artizanale – aceea în care fiecare lot e diferit și fiecare zi de muncă e un experiment.

„În Italia, această brânză are valoarea lingourilor de aur, iar banca îți dă câți bani vrei. În România, banca spune că nu are infrastructura să ia brânza s-o valorifice”

În Hoghilag, Ion Gherman spune că ia laptele de la un crescător de vaci din Valchid, sat din cadrul comunei și care dă denumirea produsului său. Acesta a prezentat în camera de păstrare două tipuri de brânză - una cu termen lung de maturare, de până la 3 ani, și alta cu termen de maturare de până la 20 de zile, care poate fi vândută respecctiv mai repede. El crede că brânza maturată încă nu este apreciată în România la justa ei valoare: „În Italia e aur, aici la noi în România banca mi-a zis că nu are posibilitatea sau infrastructura să-mi ia brânza s-o valorifice, în cazul în care eu n-aș putea restitui creditele. Pe când acolo, te duci cu inventarul și cu magazia, oricând la orice oră îți dă câți bani vrei. Pentru că e considerat aur. Brânza asta nu se strică, cu cât trece timpul, cu atât devine mai bună. În Italia, în camerele de maturare, brânzeturile au valoarea lingourilor de aur”.

O parte importantă a afacerii este axată pe găsirea și apoi fidelizarea clienților. Ion Gherman spune că cele mai bune brânzeturi ies din laptele din mai și octombrie, când e un echilibru între temperaturi și alimentația animalelor.

Își vinde produsele în principal la târguri – în București, la Muzeul Țăranului Român, la evenimente speciale sau, spre exemplu, la Săvârșin, la palatul regal de acolo. „Trebuie să învăț lumea să mănânce zi de zi brânzeturile mele”. Are și un mic magazin în Mediaș.

„Nu vând online, pentru că e foarte greu de controlat modul în care ajunge marfa la clien, condițiile de temperatură”.

Despre reîntoarcerea în România, producătorul de brânzeturi din Hoghilag spune că și-a asumat un risc. „Am decis să mă reîntorc în România ca să pun în practică ceea ce am învățat acolo. În Italia nu puteam să ajung mai sus decât ajunsesem în perioada în care am decis să las Italia. Nu puteam să mai cresc, neputând să mai crești însemna același program, aceleași salarii. Atunci am decis să mă întorc în țară, să-mi iau viața în propriile mâini, să risc, efectiv să risc. E o chestie pe care ar trebui s-o învețe tinerii – nu trebuie să aștepți o anumită vârstă ca să începi să riști. Trebuie să riști de tânăr, dar să știi ceea ce trebuie să faci”, a spus Ion Gherman în cadrul emisiunii Agrostrategia.

Întregul reportaj poate fi urmărit mai jos:

Fotografii: capturi video

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi