Profesor la Queen Mary University of London, despre cosmopolitism și exil la Sibiu: „Simplul fapt de a fi om înseamnă deja a fi cetățean al lumii”

Galin Tihanov, profesor la Queen Mary University în Londra, considerat unul din cei mai importanți comentatori ai teoriei literare moderne la nivel internațional, se află zilele acestea la Sibiu. Acesta participă la colocviul „Literatura Română ca Literatură Mondială”, la conferința „Theorizing (Sub)peripheries: Strategies of Synchronization in Southeast European Literary and Cultural Criticism”, iar joi, 8 mai, a fost invitatul special la lansarea cărții „Literatura mondială, cosmopolitism și exil”, tradusă de Maria Chiorean și prefațată de Andrei Terian.

Lansarea cărții a fost, după cum a remarcat chiar Galin Tihanov, o „extensie naturală” a colocviului. Volumul cuprinde o serie de texte, pe care el le-a publicat în ultimele două decenii, despre concepte precum „cosmopolitism”, „literatura mondială”, „literaturi minore” și „exil”. În prefața cărții, prorectorul ULBS Andrei Terian afirmă că Tihanov oferă „cea mai temerară și mai originală lecție”: „culturile est-europene contează enorm pe harta mondială a literaturii nu numai pentru că au ilustrat anumite fenomene transnaționale, ci și pentru că, în anumite cazuri, le-au creat”.

Trebuie să amintim că una dintre cele mai semnificative contribuții academice ale lui Galin Tihanov este acreditarea tezei că teoria literară s-a născut în Europa de Est (Rusia, Cehoslovacia, Polonia și Ungaria), și nu în Occident – idee însoțită de o examinare foarte atentă a cauzelor și a contextului în care s-a petrecut acest fenomen. Acesta este și argumentul pentru care proiectul intitulat Theorizing (Sub)peripheries: Strategies of Synchronization in Southeast European Literary and Cultural Criticism (STRASYN) a adus universității sibiene 1,2 milioane de euro. Acesta face parte din seria proiectelor câștigate anul trecut de ULBS în cadrul celei mai ambițioase competiții organizate până acum în sistemul românesc de cercetare: șase proiecte (patru din domeniul filologie și două din domeniile științelor sociale/umaniste și fizică), cu un buget total de 7,8 milioane euro.

Citește și: Franco Moretti, la Sibiu: Istoria poate fi înțeleasă, dar nu refăcută. Fenomenul „cancel culture” este groaznic – îngustează orizontul, pretinzând că îl face mai mare și mai liber

Citește și: Proiect de 1,2 milioane euro la Sibiu despre limbajul presei pe timp de război. Expert: Suntem conștienți că informațiile despre dimensiunea militară a conflictelor sunt strict controlate

Cosmopolitul, „un patriot imperfect”

Întrebat de ce ar recomanda cartea sa unui tânăr student la ULBS, Tihanov a declarat inițial că ar fi „teribil de prezumțios” să-și recomande propria lucrare. Apoi s-a oferit să împărtășească câteva gânduri despre anumite aspecte care „nu sunt pur academice” și care „trec dincolo de teorie și dincolo de studiile literare”, referindu-se la modul în care o agendă controversată ar putea fi abordată.

Tihanov s-a concentrat pe temele centrale din cartea sa - cosmopolitism și exil. El a subliniat că, dincolo de aspectele sale filozofice, cosmopolitismul „a fost întotdeauna politic”, o realitate observată astăzi în întreaga Europă. El s-a referit la Rousseau, care, în ciuda ideilor sale progresiste, îl vedea pe cosmopolit ca pe un „patriot imperfect”: „Cu alte cuvinte, dacă tu nu poți fi un patriot, atunci ai putea fi un cosmopolit”.

Tihanov crede că astăzi cosmopolitismul este adesea atacat de cei care îl văd, „adesea cu un anumit grad de justificare”, ca pe o „idee occidentală” sau ca pe un „produs intelectual occidental, prezentat ca o perdea de fum pentru valorile universale, menită să consolideze lumea sub hegemonia occidentală”.

El a făcut referire, în context, la un articol din 1920 al lui Nikolai Trubețkoi (lingvist și istoric rus, considerat a fi fondatorul morfofonologiei – n.n.), întitulat „Europa și umanitatea” - un manifest împotriva cosmopolitismului, a ideii de superioritate a civilizației europene și a tendinței acesteia de a se impune ca model universal pentru toate popoarele.

În acest sens, Tihanov a afirmat că cosmopolitismul este în prezent „presat din toate direcțiile”, în fața criticii dreptei fiind „probabil și mai greu de rezistat”.

Organizatorii conferinței i-au dat dreptate: „În 10 zile de acum am putea avea un președinte fascist în România, din păcate”. Apoi l-au întrebat despre balanța dintre „aspirațiile cosmopolite” și „sentimentul de apartenență”.

„Cetățean al lumii într-un stat ideal”

Tihanov a răspuns despre cosmopolitism că este „un mod foarte particular de apartenență”, în care „aparținem lumii, dar aparținem lumii într-un mod specific, prin recunoașterea, onorarea, acceptarea și celebrarea diferenței”. El a făcut referire la declarația filosofului grec Diogene: „Sunt cetățean al lumii”, menționând că aceasta a fost făcută cu un anumit grad de ironie, într-un context în care habitatul său era restrâns.

Tihanov a subliniat o altă afirmație esențială a acestuia: întrebat care este statul ideal, se pare că acesta a răspuns că este „statul ideal”, care este „în cosmos, în univers”. Tihanov a interpretat acest răspuns ca însemnând că statul ideal „preia contururile universului și estompează această tensiune dintre politic și natural”, sugerând că simplul fapt de a fi om înseamnă deja a fi cetățean al lumii, pentru că politicul nu este limitat de granițe.

Relația complexă dintre cosmopolitism și naționalism

El a spus că astfel a persistat percepția conform căreia cosmopolitismul și naționalismul sunt întotdeauna „în opoziție”, deși statele-națiune nu existau pe vremea lui Diogene. Relația este mai complexă, a punctat Tihanov, afirmând că „mult mai târziu ajungem să recunoaștem că, de fapt, cosmopolitismul și naționalismul pot coexista”.

În acest sens, el a oferit exemplul teritoriilor germane înainte ca Germania să devină un stat. În ziarele din secolul al XVIII-lea, articolele celor care scriau jurnale de călătorie despre drumul lor între provincii erau publicate la rubrica „călătorii cosmopolite”. „Ce este cosmopolit în a te deplasa dintr-o provincie în alta, unde se vorbește aceeași limbă? Dar acest exemplu îți oferă o idee despre cât de complexă este această realitate a apartenenței și despre gradul de flexibilitate pe care îl implică, întrucât cosmopolitismul și naționalismul au fost întotdeauna considerate capete opuse ale spectrului”.

Regimurile de relevanță ale culturii: politic, estetic, divertisment

Zilele trecute, promovând colocviul din acest an, lectorul ULBS Ștefan Baghiu a explicat că tema evenimentului „Literatura română ca literautăr mondială” este dată de regimurile de „relevanță ale literaturii”, teoretizate de Galin Tihanov. „De la un regim de relevanță în care literatura era pusă în slujba unor proiecte politice (cel mai adesea proiecte de construcție națională) sau sociale (texte cu rol educativ, moralizator), s-a trecut la valorizarea literaturii ca discurs autonom și, mai recent, la regimul în care primează valoarea de piață și de entertainment a textului literar. Pe scurt, în evoluția culturală modernă, literatura a fost valorizată, pe rând, pentru potențialul ei politic (în mare în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea), estetic (mai ales în perioada interbelică, după ascensiunea formalismelor în teoria literară) și de entertainment (îndeosebi în perioada postbelică, odată cu expansiunea societății de consum)”, a explicat Baghiu.

„Trăim într-un regim hibrid: un amestec de regimuri”

La finalul conferinței, Ștefan Baghiu l-a întrebat despre evoluția acestor regimuri de relevanță – „Trăim în același regim de relevanță pe care l-ați prezis că începe în anii '80 odată cu divertismentul sau l-am depășit și ne-am întors la regimul politic de relevanță?”.

Tihanov a răspuns că „trăim într-un regim hibrid, unic, un amestec de regimuri”. El a remarcat că divertismentul „va rămâne” și că politica „nu poate fi eliminată”. Totuși, acesta a ținut să menționeze despre elemente despre care a spus că nu s-a referit în volumele sale anterioare: inclusiv „revenirea religiei”, despre care consideră că ar putea „perturba consensul așa cum îl cunoaștem”, sau „schimbarea tehnologică radicală” ca un alt factor care „agită lucrurile într-un mod imprevizibil”.

El a observat că „tocmai atunci când secularismul părea în ascensiune, anumite lucruri revin în forță” dacă sunt suprimate, iar sferele politicului și religiosului sunt interconectate. 

Tihanov a încheiat, sugerând că, dacă literatura își pierde atașamentul față de ideea modernă de „originalitate, de unicitate”, atunci poate va fi nevoie „să regândim” regimurile de relevanță.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi