Membrii ATOP pot rămâne fără indemnizații. Minister: „Activitatea se rezumă la citirea unor rapoarte”. Consilier județean din Sibiu: „Nu e o pierdere”

Peste 600 de lei pentru o ședință plenară și aproape 320 de lei pentru o ședință în cadrul unei comisii sunt indemnizațiile pe care le primește fiecare membru al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Sibiu. Acestea ar putea fi eliminate dacă propunerea ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va fi aprobată de Guvern.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat pe 25 iunie, pentru consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Un anunț în acest sens a făcut atunci și ministrul Cseke Attila. Acesta propunea ca norma să intre în vigoare de la 1 septembrie 2025.

„Activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii autorității teritoriale de ordine publică este neremunerată” este conținutul singurului articol din proiectul de hotărâre publicat pe site-ul ministerului. 

Valoarea disproporționată a indemnizațiilor, eficiență scăzută și rolul consultativ formal al ATOP, lipsa transparenței și a justificării cheltuielilor, dar și criticile publice sunt menționate ca principale argumente în Nota informativă în favoarea inițiativei. Spre exemplu, reprezentanții ministerului spun că „în unele județe, indemnizațiile pentru membrii ATOP sunt foarte mari comparativ cu activitatea depusă”. „De exemplu, în unele județe, un membru ATOP primea 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce ducea la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, sume considerate enorme în raport cu indicatorii economici ai județului. Diferențele între județe sunt semnificative: în unele locuri indemnizația este de 400-500 lei, iar în altele depășește 2.000 lei, fără un criteriu unitar de stabilire a valorii”, se arată în document.

Ministrul Attila mai spune că ATOP are un rol pur consultativ „fără putere de decizie sau impact direct asupra siguranței publice”, iar activitatea autorității este descrisă ca fiind una care se rezumă la „citirea unor rapoarte și discuții formale care nu produc rezultate concrete pentru comunitate”. Despre transparență se menționează că „nu există o raportare clară și transparentă a activității ATOP, iar justificarea pentru sumele plătite este adesea insuficientă sau inexistentă”. „Mulți membri sunt consilieri județeni sau persoane cu funcții deja remunerate în alte instituții publice, iar prezența lor în ATOP este văzută ca o recompensă politică, nu ca o necesitate administrativă”, se mai menționează în nota informativă.

Propunerea se află în consultare publică până pe 25 iulie.

În acest context, am solicitat reprezentanților Consiliului Județean Sibiu să ne transmită care este în prezent indemnizația pe care o primește un membru ATOP Sibiu, respectiv președintele ATOP Sibiu.

Precizăm că noua componență a ATOP Sibiu a fost aprobată chiar în ziua în care s-a propus eliminarea indemnizațiilor. Astfel, ca membri în ATOP Sibiu au fost aprobați următorii consilieri județeni: Mihai Mircea, Horațiu – Valer Coldea, Pavel Bichicean, Friedrich Gunesch, János – Ervin Iakób și Mihai Dumitrescu.

„În prezent, membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Sibiu beneficiază de următoarele indemnizații:

• Pentru participarea la ședințele ordinare trimestriale ale plenului ATOP, fiecare membru primește o indemnizație în suma netă de 635 lei.

• Pentru participarea la o singură ședință lunară a unei comisii din cadrul ATOP, indemnizația netă este de 319 lei.

În ceea ce privește președintele ATOP Sibiu, acesta nu beneficiază de o indemnizație distinctă față de ceilalți membri pentru activitatea din cadrul ATOP”, se arată în răspunsul CJ Sibiu.

Pavel Bichicean a mai fost membru al ATOP Sibiu și în mandatul precedent. Contactat de Turnul Sfatului, acesta spune că eliminarea indemnizațiilor „nu este o pierdere”, calificând propunerea de la București ca fiind una „de bun simț”.

„Activitatea ATOP-ului trebuie să fie în slujba comunității pentru a asigura liniștea și siguranța cetățeanului. Nu poate fi o pierdere, zic eu.

Dacă te propune o formațiune politică acolo, te propune nu pentru a câștiga o indemnizație la un interval de timp, ci pentru a reprezenta interesele comunității”, a comentat Bichicean pentru Turnul Sfatului.

El precizează că din ATOP fac partea conducători ai instituțiilor de forță, cum ar fi Jandarmeria, Poliția, ISU, Poliția Locală, „care pot și ei să contribuie la elaborarea unui proiect, care să fie transmis mai departe CJ”.

„Un act normativ local județean, care să îmbunătățească ceea ce vă spuneam - liniștea și siguranța cetățenilor din județ. Dacă facem doar act de prezență și nu dezbatem problemele care sunt de actualitate, atunci nu-și are rostul. ATOP-ul nu are buget propriu, nu are cont, nu este coordonator de credite. Poate să semnaleze unele aspecte, să le dezbată și să le aducă la cunoștința CJ, care mai departe să poată să analizeze și să ia măsuri – acolo unde propunerile sunt pertinente, să fie cuprinse în cadrul unui proiect etc.”, a mai explicat consilierul județean Pavel Bichicean.

Potrivit Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Autoritatea teritorială de ordine publică este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului polițienesc din unitatea administrativ teritorială în care funcționează.

Ministerul Dezvoltării: 21 de milioane pe an economii

ATOP este constituită din șeful Inspectoratului de Poliție Județean, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, subprefect, șase consilieri județeni, trei reprezentanți ai comunității desemnați de președintele consiliului județean, șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean, șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz, șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.

ATOP asigură, prin activitatea sa, reprezentarea și promovarea intereselor comunității în scopul asigurării unui climat de siguranță și securitate publică.

Cadrul legal nu stabilește nivelul indemnizațiilor de ședință la care au dreptul membrii autorității teritoriale de ordine publică, lăsând această valoare la aprecierea fiecărui consiliu județean în parte. „Majoritatea consiliilor județene au stabilit prin actele administrative proprii indemnizații pentru membrii ATOP în cuantumuri între 5% și 10% din indemnizația lunară a președintelui consiliului județean”, se arată în nota informativă a proiectului prin care se propune eliminarea indemnizațiilor.

Autoritățile centrale estimează că în acest an ar economisi 5,4 milioane de lei, iar în următorii patru ani - câte 21,9 milioane de lei.

Bolojan: Nu s-ar întâmpla nimic dacă ar dispărea ATOP-urile

Amintim că înainte de a fi învestit în funcția de prim-minitru, Ilie Bolojan a declarat că dacă mâine s-ar desființa toate Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică „nu s-ar întâmpla absolut nimic” în ceea ce privește funcționarea instituțiilor statului.

Ziarul Turnul Sfatului a scris în trecut că la Sibiu, în ciuda rolului care i se atribuie ATOP, membrii acesteia au pasat deseori reponsabilitatea. De multe ori, ATOP s-a limitat doar la ședințe (foto principală) fără nicio finalitate.

„16 persoane mature, șefi de instituții publice sau aleși locali, precum și reprezentanți ai comunității sibiene, s-au întâlnit astăzi să discute siguranța sibienilor. Puși în fața unei încălcări simple și clare a legii, atât și-au pasat problema de la unii la alții încât tot cine a ridicat problema a fost desemnat să vină cu soluții. Concluzia: Să mai facem o ședință! Totul pe banii noștri”, scria Turnul Sfatului în septembrie 2013.

Articolul complet poate fi citit aici: ATOP Sibiu a dus pasarea responsabilității la rang de artă. Caz clar de încălcare a legii

La ședința menționată mai sus a participat, în calitate de consilier județean la acea vreme, actuala senatoare de Sibiu Ruxandra Cibu Deaconu. Ea a precizat pentru Turnul Sfatului că USR a depus încă din anul 2021 un proiect de lege care avea în vedere măsuri pentru desființarea ATOP la nivel național. Proiectul de lege poate fi consultat aici.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor