Bibliotecile din Sibiu au pierdut jumătate din abonați în 10 ani. Suntem în cea mai proastă situație din țară, alături de Vâlcea, Covasna și Teleorman. ”Bibliotecile din județ sunt mai degrabă deschise formal”

De la 106.675 de persoane care mergeau la bibliotecă în județul Sibiu, pe parcursul anului 2014, în 2024 au mai rămas puțin peste 50 de mii. O scădere cu 52,4%, una din cele mai mari din țară, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) consultate de Turnul Sfatului.

Județul Sibiu se află în acest trist clasament pe locul trei la nivel național. Sibiul este depășit din acest punct de vedere doar de Vâlcea (66,9%) și Covasna (53,8%). Iar după noi vine Teleorman, județ care a pierdut și el 52% din cititorii din biblioteci.

Raportat la numărul de locuitori, după datele recensământului, una din șapte persoane din județ a fost cel puțin o dată la bibliotecă, pe parcursul anului trecut. Din acest punct de vedere, Sibiul se află pe locul 17 la nivel național.

Cel mai bine stă Clujul, în această statistică, o persoană a ajuns aici, la bibliotecă, la fiecare 4,5 locuitori, urmat de Iași (5,7) și Timiș (6). O posibilă explicație pentru care aceste județe stau mai bine la acest capitol: toate trei sunt importante centre universitare.

Pe ultimele poziții se află Ilfov (30,4), Satu Mare (12,4), Călărași (12,15) și Teleorman (12).

Sibienii s-au mutat în online

L-am întrebat pe directorul Bibliotecii ASTRA din Sibiu cum poate fi explicată această statistică. Una în care suntem unul din județele cu cea mai abruptă scădere a numărului de cititori. Alături de Vâlcea, Covasna și Teleorman.

”Răspunsul la această situație este mult mai complex decât pare”, răspunde Răzvan Pop.

”În primul rând, aceste statistici nu surprind în întregime activitatea complexă a unei biblioteci. Această statistică reflectă doar numărul de permise înregistrate, ori dimensiunea serviciilor destinate publicului este mult mai vastă.

Activitățile unei biblioteci sunt mai diversificate. Această statisică nici măcar nu surprinde activitatea online. Aici dau un exemplu foarte concret: catalogul online și site-ul bibliotecii publice sibiene sunt foarte urmărite de către beneficiari. În acest sens, precizăm că, în ultimii cinci ani, numărul mediu de accesări virtuale ale platformelor online a fost de aprox. 2,35 mil./ an. Din aceste platforme on-line se pot accesa și cerceta nenumărate manuscrise, periodice și lucrări de specialitate. În cazul unor astfel de publicații, care sunt disponibile virtual, pentru cititorul interesat nu e nicio diferență dacă le accesează on-line sau le cercetează fizic la bibliotecă. Desigur, aceasta nu este o justificare completă pentru scăderea numărului de abonați”, explică directorul Bibliotecii ASTRA.

”Realitatea sumbră și tristă este că nu avem activitate bibliotecară susținută în județ”

Răzvan Pop spune că situația județului e una particulară, pentru că în privința bibliotecilor, în afară de ASTRA nu prea mai este altceva în județ.

Cifrele par să-i dea dreptate. Tot datele INS spun că 63,97% dintre cei care au împrumutat carte în 2024 provin din municipiul Sibiu. Din totalul de 50.766 de cititori ai anului trecut, 32.477 au împrumutat din municipiul Sibiu. Restul: Mediaș (7,75%), Avrig (3,5%), Tălmaciu (2,67%), Copșa Mică (2,47%), Săliște (1,69%), Cisnădie (1,21%) și Agnita (1,38%) sunt singurele localități unde se trece de 1%.

”O altă problemă, poate cea mai serioasă, este dată de insuficienta reprezentarea a bibliotecilor în județ. Dacă analizăm statistica dată, vedem că mai mult de 80% dintre abonații existenți în acest moment sunt cei ai Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Aici includem și abonamentele din dreptul orașului Cisnădie, unde activează doar filiala Bibliotecii ASTRA, dar și majoritatea abonamentelor din localitățile limitrofe care sunt legate de activitatea metropolei.

Realitatea sumbră și tristă este că nu avem activitate bibliotecară susținută în județ, în afara celei desfășurate de Biblioteca Județenă ASTRA. În rest, avem activitate la un anumit nivel redus față de ceea ce înseamnă astăzi o bibliotecă. Bibliotecile din județ, în afara unora din anumite orașe, sunt mai degrabă deschise formal, neavând o activitate constantă și dedicată comunității. Într-o realitate în care există numeroase oferte culturale alternative, pasivitatea în ceea ce privește atragerea cititorilor explică, într-un fel, de ce biblioteca nu reprezintă o alegere firească pentru mulți.

Înțeleg primarii, într-o oarecare măsură, când își îndreaptă interesul și înspre dezvoltarea bibliotecilor școlare. Acestea există, sunt dotate cu aparatura necesară, au personal calificat care se ocupă de desfășurarea activității bibliotecare, dar aceste biblioteci nu se văd în statistică. Mai mult, ele sunt direcționate spre activitatea școlară și nu spre uzul general al comunității. De aici, această situație și, astfel, putem explica scăderea numărului de permise de acces la bibliotecă. În general, în România nu se mai citește, nu se cumpără carte, nu se împrumută, nu se cumpără un ziar sau o revistă. Nu se mai citește în formatul hardcopy, lectura în format tipărit a devenit tot mai rară. Utilizatorii care vin să consulte un ziar sau să împrumute o carte sunt din ce în ce mai puțini. Este greu să citești, nu este pentru oricine”, explică Răzvan Pop

”Și mai este o cauză. Să fim sinceri, nici instituțiile de profil nu depun eforturile necesare pentru a aduce cititori. Din păcate, ca și breaslă, nu răspundem, în întregul nostru, cum este necesar, cerințelor actuale. În foarte multe biblioteci, serviciile nu se actualizează, nu se deschid pentru a fi prezente în mediul on-line sau spre alte variante de social media. Nu se deschid larg porțile pentru ca biblioteca să devină ceea ce este cu adevărat, o casă a comunității și a cunoașterii. Bibliotecile își reînnoiesc greu colecțiile de carte. Nu poți atrage noi cititori cu publicații învechite, care nu mai sunt la modă. Acesta este adevărul. Dacă cei tineri vor să citească manga, ar trebui să facem un efort să avem și așa ceva în bibliotecă. Nu doar cărți pentru copiii din noi, de acum 30, 40, 50 de ani. Repet de fiecare dată acest lucru. Cazul nu este doar la nivelul județul Sibiu. Este un fenomen prezent în toată țara” – Răzvan Pop, directorul Bibliotecii ASTRA.

Mai puțini cititori, mai mulți angajați

Directorul Bibliotecii ASTRA spune că nu există aici un număr suficient de angajați, care să acopere ”în mod corespunzător întreaga activitate bibliotecară la nivelul județului”. Totuși, datele statistice arată că numărul bibliotecarilor a crescut.

”Iar noi mai avem o realitate. La nivelul județului Sibiu, foarte multe comunități se hrănesc cultural numai din ceea ce oferă instituțiile de cultură județene și din municipiul metropolă. În județul Sibiu, în proporție de peste 80%, activitatea culturală este a marilor muzee, a teatrelor din Sibiu, a Filarmonicii și a Junilor și, evident, a Bibliotecii Județene ASTRA.

Din păcate, Biblioteca ASTRA nu dispune, în acest moment, nici de resursele bugetare necesare, nici de un număr suficient de angajați pentru a acoperi în mod corespunzător întreaga activitate bibliotecară la nivelul județului Sibiu. Nici nu credem că ar fi oportun ca toate bibliotecile să devină filialele ale Bibliotecii Județene, iar noi astfel să îi integrăm în activitatea noastră.

Astăzi, consider că fiecare comunitate trebuie să își creeze, să își gestioneze și să implementeze propria strategie, iar noi suntem permanent deschiși să oferim sprijin. Iar această discuție nu privește doar bibliotecile, ea se poate extinde într-o sferă mai largă. Cazul acesta trist stă și în dreptul muzeelor, al teatrelor și al altor instituții culturale”, explică Răzvan Pop.

Deși statistica spune că numărul cititorilor din biblioteci s-a înjumătățit în ultimii 10 ani, în județul Sibiu numărul angajaților din aceste instituții a crescut. De la 161, câți erau în 2014, la 202, în 2024, 10 ani mai târziu.

Majoritatea covârșitoare a acestora se află în municipiul Sibiu. Sunt aici 137 de persoane angajate, din totalul de 202. Asta reprezintă 67,82%, un procent puțin mai mare decât cel al cititorilor din municipiu (63,97%).

Mai sunt angajați în Mediaș (11 persoane), Agnita (4 persoane) și câte 3 în Cisnădie și Turnu Roșu. În rest, sunt câte doi sau un singur angajat în fiecare localitate. La Ocna Sibiului nu mai este niciunul, singura localitate unde lipsește poziția de bibliotecar.

Răzvan Pop susține că datele INS sunt eronate în privința numărului de angajați.

”Din păcate, cifrele prezentate de INS în ceea ce privește numărul angajaților nu sunt reale. Dacă sunt incluși și bibliotecarii școlari, atunci este posibil să fie mai mulți de 202, aceștia reprezentând aproximativ 60% din totalul bibliotecarilor din județ. Dar, dacă ne referim strict la bibliotecile publice din județ, această cifră este mult exagerată. Nu suntem 100 de bibliotecari în tot județul. Nici în Sibiu nu sunt 60 de bibliotecari care lucrează în biblioteci”, spune Pop.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro