Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a decis, cu unanimitate de voturi, suspendarea activității pe perioadă nedeterminată, cu excepția cauzelor urgente. Decizia lor vine în contextul în care și judecătorii au adoptat această formă de protest, ca urmare a intenției guvernului de a modifica legislația în ceea ce privește pensiile de serviciu din Justiție.
Procurorii sibieni au decis suspendarea activității începând de astăzi, miercuri, 27 august 2025. Formele de protest anunțate de procurori sunt „suspendarea activității Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare”, „suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență” și „susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești”. „ Aceeași formă de protest a fost adoptată de toate unitățile locale, respectiv parchetele de pe lângă Judecătoriile Sibiu, Mediaș, Avrig, Săliște și Agnita”, detaliază reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Totodată, procurorii sibieni au decis să transmită către Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea de a aviza negativ modificările legislative propuse de Guvern și care – printre altele – crește vârsta de pensionare la minim 35 de ani și scade limitele pensiilor de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună.
Explicațiile procurorilor: actuala lege prevede deja limitări și reduceri
Protestul procurorilor pornește de la ideea că situația pensiilor de serviciu a fost deja reglementată, conform cerințelor europene, încă de acum aproape doi ani, prin Legea 282/2023. Modificările aduse atunci corespund și exigențelor în ceea ce privește independența sistemului judiciar, dar schimbă și regulile în ceea ce privește pensiile de serviciu, conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susțin procurorii sibieni. „Vârsta de pensionare crește gradual (câte 4 luni pe an) până la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; vechimea necesară pensionării este de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară. Modificările acestea au fost consecința unui dialog constructiv și reprezintă predictibilitate legislativă și securitate juridică”, se arată în comunicatul semnat de prim procurorul Bogdan Nicolae Dancu și transmis în atenția cititorilor Turnul Sfatului.
Iar în contextul în care de la modificările din 2023 au trecut doar un an și opt luni, procurorii sibieni apreciază că efectele reformei de atunci încă nu pot fi cuantificate. „Din motive care cu greu pot fi justificate și mai ales înțelese a fost readusă în spațiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistraților. (…) Este contraproductiv să se refacă calculele acestor pensii când totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezintă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România, iar magistrații pensionari însumează puțin peste 5.000, adică numai 2,81% din numărul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu și doar 0,0001% din numărul total de pensionari. De aceea principalul efect al acestei noi inițiative a fost acela că mulți dintre magistrații care se aflau încă în activitate, dar care îndepliniseră deja condițiile de pensionare potrivit legii anterioare s-au temut pentru situația lor și de câteva luni au creat un nou val de pensionări care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona până la 55-60 de ani potrivit legii în vigoare”, mai transmit procurorii sibieni.
Aceștia consideră că măsurile propuse de actualul Guvern nu vor conduce la „garantarea independenței justiției și la creșterea calității și eficienței acesteia, ci vor avea un efect contrar evident”.
Presa s-a înhăitat cu politicienii împotriva Justiției
La începutul comunicatului prin care procurorii își justifică protestul, conducerea Parchetului sibian apreciază că „ în mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetățenilor ar fi desconsiderați”.
Procurorii apreciază că noul proiect de lege al Guvernului este doar expresia unei instabilități legislative, care nu rezolvă inechitățile sociale și care eludează rezolvarea problemelor reale din sistemul de Justiție. „Subliniem că, în locul unei noi intervenții asupra statutului magistraţilor, sunt necesare măsuri imediate și verificabile pe zona operațională: adoptarea unei legislații penale și procesual penale coerente, completarea schemelor de personal, îmbunătățirea condițiilor de muncă, simplificarea, respectiv accelerarea procedurilor judiciare, desființarea parchetelor cu o schemă mai mică de 5 procurori. Aceste obiective au fost asumate prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022 - 2025, dar constatăm că nu reprezintă o preocupare a factorilor decidenți”.
Mai mult, procurorii susțin că împotriva lor se derulează o campanie publică, în spatele cărora stau politicieni, jurnaliști și instituții de presă. „Această așa-zisă reformă riscă să creeze, pe termen mediu și lung, probleme pe care nici forțele politice aflate la putere și nici instituțiile media implicate în campania „împotriva privilegiilor magistraților” nu le observă ori refuză cu obstinație să le ia în seamă, dar care erodează ceea ce afirmam la început ca fiind fundamentul tuturor celor 3 puteri: ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR. În clipa de față, celelalte 2 puteri constituționale, executivă și legislativă, cu sprijinul instituțiilor mass-media, desfășoară un atac concertat asupra celei de-a treia puteri (judecătorească) influențând publicul prin campanii virulente, folosind informații scoase din context sau chiar greșite”, se mai arată în comunicatul procurorilor sibieni.
Comunicatul emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu include o serie de explicații tehnice, prin care procurorii arată de ce consideră că proiectul de lege inițiat de Guvern nu rezolvă nicio problemă reală, dimpotrivă. Pentru a fi înțelese aceste detalii tehnice, redăm mai jos, în format integral, hotărârea adoptată de Adunarea generală din 27 august 2025
HOTĂRÂREA NR. 2 A ADUNĂRII GENERALE A PROCURORILOR DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SIBIU DIN DATA DE 27.08.2025
Azi, 27 august 2025, orele 12:00, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu s-a întrunit Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Adunarea Generală a fost convocată de către Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în baza art.23 alin. 1 din Legea nr. 305/2022, art.108 combinat cu art. 55 alin.4 din Legea nr.304/2022, privind organizarea judiciară şi art. 17 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr.1106/2023 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
La Adunarea Generală au participat 9 procurori, din totalul de 12 procurori aflaţi în activitate în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, constatându-se întrunită condiţia de cvorum prevăzută de art. 17 alin. 3 din Regulamentul de Ordine Interioară al Parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr.1106/2023 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Adunarea generală a fost prezidată de către domnul prim procuror Dancu Bogdan Nicolae.
Ordinea de zi stabilită de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.
În cadrul dezbaterilor, procurorii au exprimat următorul punct de vedere:
Cu titlu prealabil se constată că, în mod nejustificat dar recurent, în ultimii ani, magistrații reprezintă o țintă a atacurilor diferitelor forțe politice și multor instituții media care caută soluții de redresare economică și de îmbunătățire a vieții sociale prin culpabilizarea magistraților, promovând eronat dar tendențios și insistent ideea că din cauza magistraților există dificultăți economice și bugetare în țară, respectiv că magistrații ar fi o categorie socială privilegiată în timp ce restul cetățenilor ar fi desconsiderați. Nu se ține deloc seama de responsabilitățile, de interdicțiile și incompatibilitățile pe care magistrații le au față de restul cetățenilor!
Constituția României recunoaște separația și echilibrul puterilor în stat, acestea fiind: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească. Dacă forțele politice exercită primele două puteri, puterea judecătorească este exercitată de magistrați judecători și procurori. Dacă primele două puteri sunt responsabile cu calitatea vieții din punct de vedere economic și social, preocupându-se de sporul economic, prin atragerea investițiilor și protejarea agenților economici, și de instituirea unor reguli sociale care să protejeze drepturile cetățenilor și să asigure respectarea obligațiilor luate față de ei, puterea judecătorească este cea care menține sau reface echilibrul în societate atunci când el este pus în pericol de diverși actori. Ca toate cele 3 puteri să își atingă menirea lor constituțională este nevoie, ca între ele, să existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul. În același timp este nevoie să primească încrederea cetățenilor, aceasta fiind fundamentul unui stat de drept și democratic. Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie să se impună celorlalte două prin forță și niciuna nu trebuie subminată (de dragul unor câștiguri de moment) pentru că mai devreme sau mai târziu se va pierde încrederea cetățenilor, inclusiv de către puterea „agresoare”. Dar pentru a se bucura de încrederea cetățenilor reprezentații celor 3 puteri este nevoie de predictibilitatea legislativă și de securitate juridică.
La acest moment dispozițiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 282/2023, corespund atât exigențelor constituționale privind necesitatea asigurării independenței sistemului judiciar, a previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor și securității raporturilor de serviciu ale magistraților, cât și cerințelor Comisiei Europene pentru îndeplinirea angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (P.N.R.R.): vârsta de pensionare crește gradual (câte 4 luni pe an) până la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; vechimea necesară pensionării este de 25 de ani doar în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcții juridice prevăzute de legislația anterioară. Modificările acestea au fost consecința unui dialog constructiv și reprezintă predictibilitate legislativă și securitate juridică.
Din motive care cu greu pot fi justificate și mai ales înțelese a fost readusă în spațiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistraților. Este prematur să fie analizate consecințele reformei de la finalul anului 2023 și care se aplică de numai 1 an și aproape 8 luni! Este contraproductiv să se refacă calculele acestor pensii când totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezintă un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România, iar magistrații pensionari însumează puțin peste 5.000, adică numai 2,81% din numărul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu și doar 0,0001% din numărul total de pensionari. De aceea principalul efect al acestei noi inițiative a fost acela că mulți dintre magistrații care se aflau încă în activitate, dar care îndepliniseră deja condițiile de pensionare potrivit legii anterioare s-au temut pentru situația lor și de câteva luni au creat un nou val de pensionări care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona până la 55-60 de ani potrivit legii în vigoare.
În primul rând, se constată că proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public, fiind în contradicție vădită cu obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025.
Motivele care au stat la baza redeschiderii jalonului 215 se referă la pensiile aflate în plată, chestiune care nu face obiectul propunerii de modificare legislativă. Proiectul de lege propus nu va conduce la deblocarea fondurilor aferente tranşei a III-a de finanţare din PNRR, întrucât nu constituie o economie adusă bugetului de stat până la data de 28.11.2025. În România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților (sub 2%). Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maxim 4% din total.
Pe de altă parte, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, la componenta C14 - Bună guvernanță, reforma R5, România și-a asumat garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia, prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 - 2025. Or, discursul public, dar și proiectul de lege propus care nu are niciun alt scop decât creșterea vârstei de pensionare a magistraților la vârsta de 65 de ani și reducerea cuantumului pensiei (dispoziții care vor avea un efect bugetar abia începând cu anul 2030), nu vor conduce la garantarea independenței justiției și la creșterea calității și eficienței acesteia, ci vor avea un efect contrar evident.
În al doilea rând, proiectul de lege este expresia instabilității legislative şi a lipsei de predictibilitate, fiind elaborat în lipsa unei fundamentări reale și a unor studii de impact.
Volatilitatea normativă, cu schimbări majore la intervale scurte, contravine principiului stabilității și predictibilității legislative în materie de statut al magistraților. Practic, magistrații asistă la o repunere periodică în discuție a unor elemente esențiale ale statutului lor profesional, ceea ce erodează încrederea în cadrul legal și afectează capacitatea acestora de a-și proiecta cariera pe termen lung. Proiectul de lege a fost promovat fără o fundamentare obiectivă solidă, nefiind însoțit de analize aprofundate privind necesitatea și consecințele sale reale, ceea ce va genera cel mai probabil inechități sociale. Nu s-a demonstrat cu date concrete că actualul sistem (reformat în 2023) ar fi nesustenabil financiar sau că ar impune ajustări suplimentare imediat, mai ales în condițiile în care reforma menționată nu avea cum să își producă efectele în doar un an și jumătate de aplicare. Dimpotrivă, există indicii că situația financiară este adesea prezentată distorsionat. Împrejurarea că valoarea pensiilor în plată o depășește pe cea a salariilor în plată reprezintă o inechitate pe care magistrații au sesizat-o în repetate rânduri, fiind cauzată de trecerea contribuțiilor aferente drepturilor salariale de la angajator la angajat, ceea ce a dus la o creștere artificială a salariului brut, prin OUG nr. 79/2017. Această inechitate a fost corectată prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la data de 01.01.2024, care a plafonat valoarea pensiei la nivelul salariului net. Conform legii menționate, în prezent niciun magistrat nu mai poate beneficia de o pensie mai mare decât salariul.
În al treilea rând, din proiectul de lege lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii adecvate. Unul dintre cele mai problematice aspecte ale proiectului este faptul că se prevede o creștere eșalonată a vârstei de pensionare până în anul 2036, plecând de la vârsta de 47 de ani și 8 luni (necesară pentru anul 2025), care crește cu un an și 6 luni în fiecare an, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Mecanismul de etapizare propus în proiect este unul iluzoriu, întrucât într-un interval de 9 ani se prevede o creștere a vârstei de pensionare cu 17 ani și 4 luni, aspect care nu este de natură să asigure o aplicare echitabilă a principiilor unui sistem de pensii unitar. Această modalitate de stabilire a condițiilor de pensionare este de natură să genereze situații inechitabile în privința magistraților cu vechimi asemănătoare, în funcție de vârsta la care au intrat în magistratură.
Mecanismul de etapizare propus în proiect este unul profund discriminatoriu între generațiile de magistrați, care și-au desfășurat activitatea în aceleași condiții. Creșterea abruptă a vârstei de pensionare încalcă principiului independenței justiției în substanța sa, ca urmare a nerespectării previzibilității statutului judecătorilor și procurorilor, fiind create discrepanțe majore în condițiile de pensionare ale magistraților. De altfel, acesta este motivul pentru care în Legea nr. 282/2023 s-a propus o creștere a vârstei de pensionare cu 4 luni pe an, fiind satisfăcute criterii stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României. Majorarea acestei creșteri anuale de la 4 luni la 18 luni, după nici 2 ani de la recenta modificare (Legea 282/2023, în vigoare de la 01.01.2024) reprezintă în concret o încălcare a standardului impus de Curtea Constituțională a României și anume ca legiuitorul să găsească o soluție legislativă rațională care să permită trecerea treptată și firească la noul sistem, fără să fie afectate securitatea juridică și previzibilitatea normativă.
În concret, prin acest proiect legislativ se deființează de facto, atât din punct de vedere al cuantumului pensiei cât și din punct de vedere al vârstei de pensionare, pensia de serviciu pentru magistrați, ceea ce intră în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și cu reglementările europene care statuează că nivelul pensiei magistraților trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisidicțională și care stabilesc că este nevoie de o etapizare suficient de lungă pentru implementarea unei astfel de modificări. Amintim aici Decizia C.C.R. nr. 900/15.12.2020 cu privire la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, în care Curtea a statuat că „legiuitorul este ținut să respecte principiul independenței justiției, sub aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”, Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, prin care instanța europeană a stabilit un nou principiu propriu, respectiv „garantarea unui nivel al pensiilor judecătorilor cât mai apropiat de ultimul salariu încasat”, dar și Decizia nr. 467/2023, din care rezultă obligația constituțională a legiuitorului vizând vechimea efectivă în funcție de 25 de ani care „trebuie realizată în timp și treptat în funcție de criterii raționale, ținându-se seama în mod tranzitoriu - ca vechime asimilată - de vechimea necesară stabilită de lege la data la care s-a realizat accesul în funcțiile prevăzute de art.I pct.1 [cu referire la art.221 alin.(1)] din legea criticată. Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale, care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”.
Pe de altă parte, această așa-zisă reformă riscă să creeze, pe termen mediu și lung, probleme pe care nici forțele politice aflate la putere și nici instituțiile media implicate în campania „împotriva privilegiilor magistraților” nu le observă ori refuză cu obstinație să le ia în seamă, dar care erodează ceea ce afirmam la început ca fiind fundamentul tuturor celor 3 puteri: ÎNCREDEREA CETĂȚENILOR. În clipa de față, celelalte 2 puteri constituționale, executivă și legislativă, cu sprijinul instituțiilor mass-media, desfășoară un atac concertat asupra celei de-a treia puteri (judecătorească) influențând publicul prin campanii virulente, folosind informații scoase din context sau chiar greșite.
Subliniem că, în locul unei noi intervenții asupra statutului magistraţilor, sunt necesare măsuri imediate și verificabile pe zona operațională: adoptarea unei legislații penale și procesual penale coerente, completarea schemelor de personal, îmbunătățirea condițiilor de muncă, simplificarea, respectiv accelerarea procedurilor judiciare, desființarea parchetelor cu o schemă mai mică de 5 procurori. Aceste obiective au fost asumate prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022 - 2025, dar constatăm că nu reprezintă o preocupare a factorilor decidenți.
***
Față de cele de mai sus, Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu solicită Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ proiectul de act normativ privind modificarea statutului magistraților.
În lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul și calendarul de creștere a vârstei de pensionare — nu se impune nicio nouă intervenție legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate.
***
În urma rezultatului voturilor exprimate de către procurorii din cadrul Pachetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, în temeiul art. 108 cu referire la art. 56 alin. (3) din Legea nr. 304 din 2022, Adunarea generală, cu unanimitate,
HOTĂRĂȘTE:
Art. 1 – Transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a punctului de vedere anterior detaliat și adoptat, cu solicitarea de avizare negativă a proiectului de act normativ privind modificarea statutului magistraților.
Art. 2 – Adoptarea, începând cu data de 27.08.2025, a următoarelor forme de protest, pe perioadă nedeterminată:
a) Suspendarea activității Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
b) Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
c) Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.
Art. 3 - Prezenta hotărâre va fi comunicată Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi va fi publicată pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
PRIM PROCUROR
Dancu Bogdan Nicolae
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: suspendarea activitatii , pensii de serviciu , suspendare activitate , procurori sibiu , parchet sibiu , Adunare Generală
Vizualizari: 2729
de Traian Deleanu
Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
@Aci Dutu
Acum 2 ore
Annelise Stoica
Acum 2 ore
Bogdan
Acum 2 ore
Kwi sfideaza in continuare din S Klasse
Acum 3 ore
Moldamin de la Gusterita