Am mâncat la Casa Măgura, în centrul Cisnădiei, între case de pariuri și magazine second hand

O plimbare pe strada principală din centrul Cisnădiei îți scoate în față mai multe case de pariuri și magazine second-hand decât terase și restaurante. Ceea ce spune multe despre economia locală. Mai mult decât atât, logo-ul primăriei Cisnădie este scris mai mic pe fațada instituției decât cel al Win Boss, casa de pariuri aflată la câțiva metri distanță.

În acest context, la jumătatea săptmânii trecute am testat Casa Măgura, singurul resturant ”de pe bulevardul” cisnădian.

Meniul începe, în mod inedit, cu mesajul „Vă dorim inspirație în alegere”, ceea ce n-am mai văzut la niciun alt restaurant. În rest, lista mâncărurilor este pe cât de simplă, pe atât de lungă. Adică poți găsi cam orice îți trece prin cap, cu condiția să fie ceva obișnuit: salate, ciorbe, fripturi, preparate din pește, tocănițe, pizza, spaghetti, papanași etc.

Eu am ples un prânz generos, cu ciorbă ardelenească cu tarhon, smântână, ardei iute și o tochitură cu mămăliguță ”Casa Măgura”, adică un fel de specialitate a casei. Plus o apă.

Până să vină mâncarea am aruncat un ochi de jur împrejur. La ora prânzului terasa era aproape plină, mulți tineri, se vorbea uneori în germană. Cisnădia are un potențial foarte mare în anii următori.

Revenind la mâncare, ciorba a sosit în cinci minute și, pentru o clipă, m-am simțit răsfățat. Smântâna și ardeiul iute au venit în sosiere din inox, pe tăviță. Rar vezi așa ceva în prin restaurantele din Sibiu. Apropo de restaurantele din Sibiu, pot să spun cu mâna pe inimă că la Casa Măgura am mâncat mai bine ca la majoritatea localurilor din zona centrală a Sibiului. Cisnădienii nu se întrec în preparate fusion, nu vor să iasă evidență cu arome asiatice și nici nu reinterpretează bucătăria. Ei țin totul simplu și bun, ca la mama acasă.

Prin urmare, nu prea are rost să vă descriu gustul ciorbei ardelenești, că toată lumea îl știe. Ci doar că este perfect echilibrat, se simte tarhonul exact atât cât trebuie, completând carnea afumată. Iar tochitura… tochitura era suficientă să hrănească o familie. Și aici trebuie să fac o observație. Deși prețurile sunt mai mici ca în Sibiu, în centrul Cisnădiei porțiile sunt mai generoase. Într-un fel, în Sibiu parcă ne-am pierdut legătura cu realitatea, având turiști la dispoziție.

Am redescoperit în Cisnădie ce înseamnă că mănânci alături de oameni calzi, amabili, atenți la clientul lor, o mâncare bună, simplă, făcută ca la carte.

Pe cele descrise mai sus am plătit puțin peste 70 de lei, asta pentru că am vrut să gust și altceva decât aveau la meniul zilei. Majoritatea preparatelor sunt chiar mai ieftine de atât.

În concluzie, Casa Măgura oferă bucate ca la mama acasă și ești primit cu zâmbetul pe buze, chiar dacă zona cam prafuită. La propriu, că bătea vântul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului