Luni,
27.10.2025
Cer Senin
Acum
6°C

Sibiul e unul dintre județele care ar fi cel mai puțin afectat de reducerea propusă de Bolojan pentru administrația locală. Sibiu, Copșa Mică, Șelimbăr și Iacobeni ar pierde cele mai multe posturi

Sibiul e unul dintre județele care ar fi cel mai puțin afectat de reducerea propusă de Bolojan pentru administrația locală. Sibiu, Copșa Mică, Șelimbăr și Iacobeni ar pierde cele mai multe posturi
Organigrama Primăriei din Sibiu ar trebui redusă cu 91 de posturi, dacă proiectul de reducere de personal ar fi aprobat.

În județul Sibiu ar trebui reduse 6% din posturile ocupate în administrația publică locală. Această măsură ar afecta 19 primării din cele 64, inclusiv a municipului Sibiu. La nivel național, situația din județul Sibiu pare a fi printre cele mai puțin afectate, conform unei analizei preliminare publicată pe site-ul Guvernului. Datele au fost făcute publice după ce premierul Ilie Bolojan a declarat că partidele din coaliția de guvernare nu au convenit asupra reformei administrației publice locale.

Conform datelor prezentate de premier, în cea mai mare parte a localităților, numărul de posturi din organigrame este mai mic decât cel maxim pe care îl pot avea primăriile sau consiliile județene (CJ). Pentru toate localitățile din România numărul maxim de posturi este aproximativ 190.000 posturi. Numărul total de posturi înființate, prin organigramele aprobate de UAT-uri, este de aproximativ 164.000 posturi. Dintre acestea, posturile ocupate sunt în număr de aproximativ 129.000, diferența de 21% reprezentând posturi vacante.

În concluzie, numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de aproximativ 61.000, transmit reprezentanții Guvernului. Acesta este și principalul argument pentru care premierul Bolojan a declarat astăzi, după ce ieri a prezentat cinci proiecte de asumare a răspunderii în privința pachetului 2 de măsuri de austeritate, că reducerea de personal trebuie să depășească numărul posturilor vacante, adică să fie mai mare de 30%.

În acest sens, a fost prezentată o simulare despre cum ar arăta administrația locală în cazul unei reduceri de 40% a posturilor, respectiv a 45% din posturi.

Turnul Sfatului a analizat datele pentru județul Sibiu.

Județul Sibiu cuprinde 64 de unități administrativ-teritoriale (UAT). Guvernul a stabilit că, în cazul în care partidele din coaliția de guvernare ar fi de acord cu reforma propusă, în Sibiu ar fi înregistrată o diminuare cu 6% din totalul posturilor ocupate la nivelul județului. Însă această măsură ar afecta 19 primării din județul Sibiu.

Dacă numărul total de posturi s-ar reduce în județ cu 40%, atunci acesta ar scădea de la 4.200 la 2.787. Acest număr ar fi mai mare decât numărul actual de posturi ocupate în acest moment - 2.564.

În ceea ce privește primăriile care sunt vizate de reduceri, acestea sunt Copșa Mică, care ar urma să aibă cu 24 posturi mai puțin, respectiv Iacobeni și Șelimbăr, ambele cu șase posturi reduse. O reducere ar urma să aibă loc și la primăria municipiului Sibiu, unde diminuarea este estimată la 91 de posturi, în cazul unei reduceri de posturi cu 40%. În majoritatea primăriilor din județ, situația nu s-ar schimba.

La nivel național, datele indică un procent mediu de reducere a posturilor ocupate de -10%. Cele mai mari reduceri de personal sunt estimate pentru Galați (-17%), Sălaj (-16%), Argeș (-16%), Mehedinți (-15%), Prahova (-15%). La polul opus, cele mai mici reduceri sunt propuse pentru Bihor (-2%), Tulcea (-4%), Arad (-5%), Bacău (-5%) și Vaslui (-5%).

La nivel național, Guvernul Bolojan propune ca în jumătate din primării (51% din cele peste 3.200 de UAT-uri) să se implementeze reduceri de posturi.

Luni, 1 septembrie, Senatul și Camera Deputaților s-au reunit, în plen, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă fiscal-bugetară.

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, pe rând, proiectele de lege pentru care Guvernul își angajează răspunderea: proiectul pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; proiectul de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/ 2011 privind guvernanță corporativă a întreprinderilor publice; proiectul privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome; proiectul privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Cel de-al șaselea proiect care urma să fie prezentat sereferea la reforma administrației publice locale, dar nu a mai fost prezentat din lipsa unui consens între partidele de la guvernare.

Într-o conferință de presă organizată astăzi, Ilie Bolojan a explicat de ce e necesar acest pachet și a sugerat că e nevoie de o analiză suplimentară. 

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru c dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare, să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta. 

Gândiți-vă de exemplu că pe primele 6 luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu10% față de primele 6 luni ale anului trecut, deși teoretic ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget. Asta pentru că, pe de o parte, nu am desființat nici măcar posturile vacante pe care trebuia să le desființăm, iar prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei suplimentar pe primele 6 luni cheltuieli de personal, care, așa cum v-am spus, în fiecare an dacă nu sunt controlate consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetățeni.

Pe partea de administrație publică locală reforma este absolut necesară, atât datorită faptului că în multe locuri primăriile nu-și pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, cea mai mare parte dintre acestea trebuind să fie asigurate de la bugetul de stat. Or, în situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei. Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajați mult mai mic și cu cheltuieli mai mici, pentru că se poate acest lucru și este dovedit în multe locuri, sau vom fi forțați, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități administrative care nu se va justifică datorită raportului dintre populația pe care o au și costurile pentru a susține administrația de acolo”, a declarat Bolojan.

Potrivit premierului, pachetul pe administrație avea trei direcții importante, pentru primele două coaliția agreându-le: creșterea capacității administrative și partea de descentralizare.

„Pe componenta de creștere a eficienței administrației locale nu s-a ajuns la o soluție, pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administrație. O să explic aceste aspecte: în aceste zile ați auzit diferite cifre de reduceri, de la 45% la 10%, la 40%, care se aplică la o zonă sau alta și foarte puțini probabil dintre cei care nu sunt inițiați au înțeles care sunt problemele.

Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori și fiecare localitate din România știe, prin calculul pe care îl primește de la prefecturile din fiecare județ, câți angajați poate maxim să aibă. E singura zonă unde Guvernul și Parlamentul poate acționa pe componenta numărului maxim de angajați. De aici deja decizia este transferată autorității locale. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală, la propunerea primarului sau a președintelui de CJ aprobă organigrama – câți angajați ar urma să aibă o primărie. Aceste organigrame trebuie să fie mai mici decât numărul maxim de angajați. În general, în foarte multe localități, din start, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați. Aceste calcule le face independent fiecare autoritate locală (...)

Din numărul de posturi pe care le aprobă o primărie în organigramă, vine al treilea element – câte posturi sunt efectiv ocupate, pentru că știți că în fiecare instituție din totalul posturilor o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele în tehnica administrației au un rol, pentru că susțin posturi de șefi. E un rol indirect și o rezervă de angajare în anumite situații. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administrație, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administrația din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare.

O să vă prezint acest mic grafic care explică despre ce este vorba (arată graficul prezentat mai sus - n.n.)

Avem totalul numărului maxim de posturi care sunt aprobate în România – 190.000 de posturi. Următoarea sunt totalul posturilor aprobate prin organigrame – 164.000 de posturi. A treia coloană este numărul de posturi efectiv ocupate – 130.000 de posturi rotunjit. Vedem că numărul maxim de posturi unde poate acționa Guvernul și numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32%, care înseamnă posturi care nici n-au fost înființate sau posturi vacante.

Prin urmare, când reduci cu 25% această coloană (prima - n.n.), înseamnă că nu atingi nici un post ocupat, pentru că ajungi puțin deasupra lor.

Atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere cu 25% mi-am dat seama că de fapt facem ce am mai făcut – le spunem oamenilor că vom face reduceri, a căror efecte sunt aproape nule, pentru că desființează doar posturi care ipotetic n-au fost înființate sau posturi vacante și efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu-mi pot permite în situația în care este România să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor în calitate de prim-ministru.

Din acest motiv, am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România. În această după-amiază veți avea un link în care toate aceste calcule vor fi publice și se va vedea pe fiecare județ din România și pe fiecare localitate din România care e numărul maxim de posturi aprobate, care ar fi simulările de reducere de personal și pe ultima coloană veți vedea cine are personal în plus și va trebui să facă reduceri, dacă se va aproba proiectul, și câte administrații are personalul calculat corect și nu trebuie să facă nimic.

Va fi și o primă oglindă a administrației din România pe care o s-o puteți analiza. Și atunci foarte simplist aș vrea să vă spun câteva ipoteze de lucru.

Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalul în administrația publică locală, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare și din peste 3.200 unități administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localități, care înseamnă 30% din numărul de unități administrative, cu siguranță există personal supradimensionat, fără niciun fel de dubiu.

Dacă am face un calcul de 10% reducere efectivă de personal, la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem o reducere de aproximativ 40%. Ceea ce înseamnă că în jumătate din UTA ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate își văd de treaba lor, pentru că funcționează relativ eficient. Dar în jumătate înseamnă că primarii sau președinții de CJ ar trebui să se uite cu atenție de ce în anumite localități lucrurile ar putea funcționa mai bine.

Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să avem un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de UTA, deci în 60% trebuie făcute reduceri.

De ce spun că acest lucru e necesar, să facem analize comparative, și că se poate funcționa în condiții eficiente. Eu personal știu că funcționează aceste lucruri pentru că le-am făcut. Și atunci când vă veți uita pe grafice, la Oradea, județul Bihor, am lucrat cu fiecare primar în parte, atenționându-l că are cheltuieli de personal prea mari, că are venituri pe gospodărie prea mici (...), deci are o primărie ineficientă și se vede acest lucru. Și se vede acest lucru în procentele pe care le veți vedea. Acest lucru se poate face în toată administrația din România și la 10% reducere de personal ar însemna aproximativ 13.000 de posturi. Dar acestea ar fi posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale. Șiș nu i-am mai dezinforma pe români, pentru că nu cred că ne mai putem permite acest lucru”, a explicat Ilie Bolojan.

 

Premierul a mai spus că acest pachet trebuie realizat în paralel cu reduceri în administrația centrală. „Acest pachet a fost agreat de coaliția de guvernare. La început am agreat că vom face o reducere de personal și în administrația centrală, și în administrația locală. Și trebuie să facem acest lucru, dacă într-adevăr ne ținem de cuvânt. Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală, pentru că aici sunt alte structuri de salarizare importante. Și am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru Protecția Consumatorilor, și am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine, ba cu performanțe suplimentare și cu cheltuieli de personal mult diminuate

(...)

Nu este un lucru ușor reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli. De aceea, pentru că acestea sunt cotate ca niște vești proaste, uneori parcă le dai singur de veste. Pentru că atunci când se dau vești de genul acesta - și mai ales când trebuie să le faci - nu sunt foarte mulți oameni dispuși să le asume. Dar trebuie să facem și asta, pentru că altfel structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit”, a conchis prim-ministrul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Ion Surdu

de Ion Surdu

Redactor

Comentarii

5 comentarii

Asdfasdf

Acum 1 lună

acu sa vezi pupincurism prin primaria Sibiu si amabilitate in relatia cu cetatenii de frica sa nu fie selectati pe lista de disponibilizari...
Raspunde

Curiosul

Acum 1 lună

Am studiat lista si ceva nu bate. Deci, Sibiul, care din rapoartele financiare ce sunt publice, isi sustine din surse proprii bugetul de salarii si, in plus, are excedent bugetar din fondul de salarii, adica, consuma mai putin decat a prognozat, trebuie sa dea afara (se justifica sau nu, nu despre asta scriu), in timp ce comune care nu au surse proprii pt bugetul de salarii, ci primesc bani de la centru, deci inclusiv din banii produsi la Sibiu, au dreptul sa angajaze. Pai, unde e spilul? Eu nu inteleg. Care e economia? Nu era mai simpluceva de genul: ce populatie ai? Ce economie? Te poti autosustine? Nu? Pa primarire. Te comasez cu alta si din aceasta comasare sa rezulte o entitate care sa se poata autofinanta. Asta ar fi solutia. Si atunci, ar putea sa reduca mai mult numarul de bugetari. Si sa nu uitam. Ori prefectura, ori consiliul judetean. Nu vad rostul la amandoua in acelasi timp. Ar putea face o prefectura regionala. Dar, ar insemna sa reduca pilele si posturile caldute la frecat menta. Nici nu inteleg cu ce naiba se ocupa prefectura.
Raspunde

Constitutia

Acum 1 lună

Separarea puterir in stat se poate garanta doar daca “extensiile” acestor puteri separate exista si in teritoriu. De ex ptr dele doua puteri Executiv -legislativ avem: Pref =reprez Guv in teritoriu=executiv Consiliile locale =legislativ local= autonomie locala. Vedeti art 121 din Constitutie : avem autonomie locala numai ptr comune si orase si pot ptr municipii !!! Nu si ptr judete judete!!!! Vezi art 122. Cj nu e autoritate locala. Doar autoritate pttr coordinare servicii publice de interes judetean. Dar daca ai externaluzat serviciie publice la ADI uri diverse, deseuri, transport, turism, si contractori, se mai justifica? Cand Statul suveran NU va mai avea reprezentanti in teritoriu , doar la Buc si UE, atunci nu vom mai conta astia din provincie..
Raspunde

Aristide

Acum 1 lună

Tabelul arată faptul că marea majoritate a comunelor funcționează cu un număr MUUULT mai mic decât cel din organigramă. Asta arată că tăierile din aceasta sunt MUUULT prea blânde, iar zbieretele primarilor sunt doar de fațadă. Astfe: Bruiu are in organigramă 12 persoane, ocupate 9 locuri și mai pot angaja. Râu Sadului are în organigramă 15 locuri, ocupate 7 și mai poate angaja. Și Bruiu și Sadu au vreo 500 de locuitori. 'Marele' oraș Copșa Mică are în organigramă 70 locuri, cam dublu cât Șeica Mare. Vă dați seama ce jaf? Este simplu de vazut de ce o reducere de 50% pe organigramă abia îi atinge.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Aristide

Acum 1 lună

Nu prea agreez PNL, dar primarii PNL functionează ce cel mai mic număr de persoane fată de organigramă. Unde este PSD9Sau au fost mulți ani ei) este dezastru!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus