Trei ani de transformări la Școala „Ioan Slavici ” din Sibiu printr-un proiect pe fonduri europene. Director: „Recomand doar dacă nu sunt alte surse de finanțare”

După trei ani de muncă, birocrație și reușite, Școala Gimnazială „Ioan Slavici” din Sibiu transmite că se apropie de finalul unui proiect pe fonduri europene menit să reducă abandonul școlar. „A fost o provocare, dar și o gură de aer pentru școala noastră”, a mărturisit directoarea Anca Rusu, care le recomandă colegilor să acceseze fonduri europene doar dacă nu există alte surse de finanțare.

Școala Gimnazială „Ioan Slavici” din Sibiu și-a prezentat finalul proiectului „PNRAS – Provocări și reușite în reducerea abandonului școlar” în cadrul unei conferințe completate de un atelier dedicat care a avut loc joi, 4 septembrie.

Evenimentul a adus în prim-plan rezultatele obținute, experiențele acumulate, bunele practici dezvoltate pentru reducerea abandonului școlar, dar și provocările întâlnite pe parcurs.

Prezentarea proiectului a fost începută de prof. Anca Rusu, directorul școlii, urmată de aproximativ patru ore de discuții și prezentări de bune practici pentru toți cei prezenți în care s-au implicat și ceilalți membri din echipa de proiect. La conferință au participat reprezentanți ai părinților, ai Inspectoratului Școlar Județean, colegi directori din Sibiu și județ, cadre didactice din școală și colaboratori, toți împărtășind ce au adus nou în școală prin acest proiect.

Trei ani de provocări și realizări

Timp de trei ani, proiectul a pus în mișcare resurse, idei și eforturi, iar acum mai rămân de finalizat doar trei achiziții. „Urmează să apară acel memorandum prin ordin de ministru care, deocamdată, blochează utilizarea banilor, deși noi îi avem în cont. Banii sunt pregătiți, achizițiile sunt pregătite, urmează doar să fie făcute și, în 26 septembrie, vom încheia acest proiect care ne-a provocat, dar ne-a și îmbogățit cu experiențe și care a crescut atractivitatea școlii noastre”, a spus directorul.

Potrivit acesteia, impactul cel mai mare al implemetării proiectului s-a resimțit la Școala Gimnazială Nr. 11, structură a Școlii „Ioan Slavici”. „Noi suntem exemplu viu că nu este un capăt de țară comasarea”, a subliniat directoarea.

Beneficii pentru elevi și școală

Fondurile europene au adus multiple beneficii: digitalizarea școlii, posibilitatea de a organiza excursii cu elevii și oferirea unei mese calde pentru copiii care învață la școala din Gușterița. „Acei copii au stat la școală pentru masa caldă. Sperăm să ducem programul mai departe. Asta înseamnă sustenabilitate”, a completat directorul.

Reflectând asupra experienței, directoarea a spus că ar fi vrut să știe mai multe la început.

De la dreapta la stânga Anca Rusu, Cătălina Dumitrean, Ioan Bogdan Cristea, Liliana Trif și Andra Maria Mircea

„Sunt multe pe care mi-aș fi dorit să le știu. Pentru noi, birocrația și procedurile au fost foarte greoaie, acum am înțeles că s-au simplificat. Nici raportările nu mai sunt trimestriale. Pe partea de documentație, de muncă de birou, s-a simplificat mult. Dar nu asta aș fi vrut să știu înainte. Aș fi vrut să știu cum se scrie, cu adevărat, acest proiect, pentru că noi, la început, am ales un consultant care ne-a conturat proiectul fără să știm exact ce va însemna asta. Noi, când am început, am știut că vom primi bani, dar nu am știut cum se va întâmpla. Dacă am fi scris proiectul așa cum trebuie de la început, cu siguranță ar fi existat amendamente în cererea de finanțare care ar fi simplificat mult lucrurile. Nu am știut la început multe, a fost ceva nou pentru noi, dar ne-am descurcat pentru că am avut o echipă de proiect extraordinară”.

Din echipa de proiect au făcut parte, alături de Anca Rusu, directorul adjunct Cătălina Dumitrean, responsabilul de achiziții și administrator de patrimoniu Ioan Bogdan Cristea, secretarul Andra Maria Mircea și contabilul Liliana Trif.

Recomandări pentru alte școli

Mesajul transmis colegilor din alte unități de învățământ a fost clar: fondurile europene trebuie accesate doar dacă nu există alte surse de finanțare.

„I-aș încuraja să încerce doar pe cei care au nervii puternici, care au dorință de muncă, pe cei care au timp. Având în vedere creșterea numărului de ore, s-ar putea ca directorii să nu mai aibă timp. Eu mă bucur că am terminat cu el, pentru că nu știu cum voi mai răzbi. Un proiect pe fonduri europene trebuie încercat pentru că banii publici nu sunt suficienți. Sincer vă spun: ce am reușit să facem prin acest proiect a fost o gură de aer. Aș recomanda accesarea unor astfel de fonduri doar dacă nu se pot obține alte surse de finanțare”, a adăugat directoarea.

Activități și rezultate în trei ani

În cei trei ani de implementare, proiectul și-a propus să reducă riscul de abandon școlar și să crească performanțele elevilor, punând accent și pe modernizarea infrastructurii educaționale și digitalizarea școlii. În primul an, între septembrie 2022 și septembrie 2023, proiectul a beneficiat de un grant inițial de peste 319.000 de lei, dintre care aproximativ 61% au fost deja utilizați.

Pentru prevenirea abandonului școlar, elevii aflați în risc au fost identificați și incluși într-un grup țintă care a primit sprijin personalizat.

Patru profesori experți au susținut ore remediale de limba română și matematică, pregătind elevii pentru Evaluarea Națională. În paralel, un ONG a desfășurat activități pentru un climat pozitiv și incluziv, prevenirea violenței, combaterea bullying-ului și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri.

Elevii beneficiari ai activităților remediale au primit și un pachet alimentar, iar cadrele didactice au participat la cursuri de formare menite să îmbunătățească calitatea procesului educațional. Activitățile au vizat atât prevenirea, prin reducerea absenteismului și promovarea unui climat pozitiv, cât și intervenția directă, prin cursuri remediale, extinderea programului școlar, activități extracurriculare și stimulente pentru prezență.

Digitalizare și modernizare

Proiectul a vizat și digitalizarea și modernizarea școlilor: laboratorul de informatică a fost dotat cu o tablă interactivă performantă și 30 de seturi de ochelari VR cu licență Class VR Premium. Au fost achiziționate multifuncționale, videoproiectoare, laptopuri, televizoare smart, calculatoare All-in-One, monitoare și table magnetice, iar rețelele de internet ale ambelor școli au fost modernizate. În plus, a fost implementată o platformă de management educațional pentru sprijinirea coordonării activităților și monitorizarea progresului elevilor.

Rezultatele în cifre

În cadrul conferinței reprezentanții au arătat că, în urma acestui prooiect, s-a reușit reducerea abandonului școlar și creșterea  participării elevilor la Evaluarea Națională, oferind totodată sprijin suplimentar prin ore remediale și activități extracurriculare. Totuși, o provocare importantă rămâne nivelul scăzut al performanțelor la Evaluarea Națională, reflectat prin procentul mare de note sub 6.

Astfel, în perioada 2022–2025, școala a înregistrat o serie de evoluții în ceea ce privește indicatorii de rezultat și de realizare.

Un prim aspect pozitiv îl reprezintă scăderea ratei de abandon școlar, care a pornit de la 5,33% în 2020–2021 și a ajuns la 2,45% în anul școlar 2024–2025, sub ținta propusă de 3,50%. Acest lucru arată un progres constant în menținerea elevilor în școală.

Rata de absolvire a clasei a VIII-a s-a menținut la valori ridicate, cu un vârf de 98,50% în anul școlar 2022–2023. Chiar dacă în 2024–2025 a scăzut la 92,85%, aceasta se află încă peste ținta propusă de 94,50%, confirmând că majoritatea elevilor finalizează gimnaziul.

În ceea ce privește participarea la Evaluarea Națională, valorile au fluctuat: de la 76,12% în 2022–2023, la 73,33% în 2023–2024, pentru ca apoi să urce la 87,50% în 2024–2025, depășind ținta de 81,50%.

Totuși, rămâne o provocare faptul că procentul elevilor care obțin note sub 6 a ajuns la 40% în 2023–2024, deși în anul următor a scăzut la 26,31%. Aceste valori depășesc totuși ținta propusă (15,50%).

Un alt aspect urmărit este absența nemotivată. Dacă în 2020–2021 procentul era de 12%, în 2022–2023 a scăzut la 8,46%, însă a urcat din nou la 10,45% în 2024–2025. Chiar și așa, rezultatele finale se încadrează în ținta stabilită (10,50%).

În ceea ce privește indicatorii de realizare, numărul de elevi absolvenți a crescut semnificativ față de valoarea de referință (36), ajungând la 57 în 2024–2025, peste ținta stabilită de 41. Și participarea la Evaluarea Națională a fost mai mare decât în 2020–2021 (31 elevi), cu valori cuprinse între 41 și 51 de elevi, depășind ținta de 33.

De remarcat este și creșterea semnificativă a numărului de ore suplimentare alocate elevilor în risc de abandon. De la doar 20 de ore în 2020–2021, s-a ajuns la 234 de ore în 2024–2025, de peste cinci ori mai mult decât ținta propusă (45). 

Un rezultat spectaculos îl reprezintă și numărul de activități extracurriculare, care a crescut de la 5 la 67 în 2024–2025, mult peste ținta de 8. Acest lucru reflectă o deschidere mai mare către educația non-formală și implicarea elevilor în viața școlii.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi