Ce fel de deșeuri scoatem din casă și ce (nu) se întâmplă cu acestea

Când vorbim despre „deșeuri municipale”, ne referim la gunoiul de la populație și de la firme mici: bio-deșeuri (resturi de mâncare, frunze), hârtie/carton, plastic și metal, sticlă, dar și textile, deșeuri electrice sau baterii. Toate acestea ar trebui strânse separat ca să poată fi reciclate sau compostate.

În 2022, România a generat 303 kg de deșeu municipal pe locuitor. Din tot acest gunoi, doar 12% a fost pregătit pentru reutilizare și reciclare, în timp ce 74% a ajuns la groapa de gunoi. Restul reprezintă alte tratamente, inclusiv incinerare, aproximativ 8%. Asta înseamnă că din 100 de kilograme de gunoi, cam 12 kg ajung efectiv să devină noi produse/compost, iar 74 kg se îngroapă. Diferența ne arată cât mai avem de îmbunătățit la colectarea separată.

De ce e importantă separarea? Pentru că România nu are încă suficientă capacitate de a colecta și trata bio-deșeurile: infrastructura existentă ar putea acoperi doar aprox. 27% din bio-deșeurile generate (estimate la 1,7 milioane tone). Fără colectare separată bună, aceste resturi ajung în containerul negru și apoi la groapă.

Care sunt principalele probleme ale colectării selective

Reguli neclare și puțină aplicare a legii. Autoritățile europene notează că legislația nu definește clar ce serviciu de colectare separată trebuie oferit tuturor locuitorilor și nu există măsuri ferme de aplicare. În 2020, Garda de Mediu a găsit deficiențe în modul în care cerințele de colectare erau puse în practică.

Sistem bazat prea mult pe „puncte de aducere voluntară”. Mulți oameni trebuie să meargă ei la containere speciale („bring banks”), ceea ce reduce cantitatea captată față de variantele „din poartă în poartă”.

Taxa de depozitare mică. Deși există o taxă la groapă (aproximativ 80 de lei pe tonă) ea e mult sub media UE (39–46 de euro/tonă), deci nu descurajează suficient aruncarea la groapă. România nu are taxă pe incinerare.

Bio-deșeurile – „veriga slabă”. Prea puține colectate separat și prea puțină capacitate de compostare/digestie; exact aici pierdem multe kilograme care ar putea deveni compost.

Date necoerente. Autoritățile europene cer îmbunătățirea sistemului de raportare și verificare a datelor, pentru ca rezultatele să fie clare și comparabile.

Principalele recomandări ale Uniunii Europene pentru România

Extinderea colectării separate pentru toate fracțiile, mai ales pentru bio-deșeuri;

Stimulente pentru cetățeni (de tip „plătești-cât-arunci”) și o taxă mai mare la depozitare;

Mai multe instalații pentru tratarea bio-deșeurilor și susținerea compostării acasă;

Ținte clare pentru orașe și un sistem de date mai bun.

Concluzie

Dacă punem corect resturile în containerele colorate, ajutăm ca acel 12% să crească:

Albastru – hârtie/carton, galben – plastic/metal, verde – sticlă, maro – bio-deșeuri (verifică afișajul local). Fiecare ambalaj curățat și pus corect înseamnă mai puțin la groapă și mai mult reciclat.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi