Ce rău îi facem naturii și nouă dacă nu sortăm gunoiul

Știai că atunci când aruncăm tot gunoiul la grămadă, natura suferă? Când nu sortăm plasticul, hârtia, sticla sau resturile alimentare separat, se întâmplă multe lucruri rele: solul, apele şi aerul se murdăresc, animalele și plantele au probleme, iar resursele naturale se irosesc.

Doar 12-14% din deșeurile municipale se colectează selectiv în România. Asta înseamnă că doar între 12 și 14 kilograme din 100 de kilograme de gunoi sunt separate, restul ajung la groapă.

Groapa de gunoi primește circa 74% din deșeurile municipale, adică aproximativ 74 din 100 kg de gunoi nu sunt reciclate sau reutilizate. Restul de ~14-20% sunt tratate altfel (incinerare, reciclare).

Ce impact negativ are această situație

Poluarea solului și apelor

Deșeurile puse la groapă pot scoate lichide periculoase, numite levigat, care se infiltrează în pământ și pot ajunge în pânza freatică sau în râuri. Astfel apa noastră potabilă sau cea în care se scaldă animalele poate fi contaminată.

Emisii de gaze cu efect de seră

Când resturile alimentare sau de bio-deșeuri sunt aruncate la gunoi și se descompun acolo, ele produc metan, un gaz care încălzește atmosfera mult mai mult decât dioxidul de carbon. Sortarea și compostarea pot reduce aceste emisii. Planurile de mediu spun că firmele și autoritățile pot reduce aceste emisii dacă reciclează și colectează separat.

Risc pentru viețuitoare și fire de natură

Animalele pot confunda plasticul cu hrană sau pot rămâne prinse în gunoi. Plantele de la marginea gropilor de gunoi pot fi afectate de substanțe toxice ce curg din deșeuri. Situri protejate Natura 2000 sunt afectate de aruncarea gunoiului la întâmplare.

Resurse pierdute

Plasticul, metalul, sticla, hârtia sunt lucruri care pot fi folosite iarăși. Dacă nu le reciclăm, trebuie să producem altele noi, ceea ce consumă energie, apă și materii prime (petrol pentru plastic, lemn pentru hârtie etc.).

Costuri mai mari pentru oameni și stat

Administrațiile locale și guvernul plătesc mai mult pentru transport, depozitarea și curățarea gunoiului abandonat sau aruncat ilegal. Lipsa infrastructurii funcționale de colectare și sortare „costă la buzunar”.

Ce spun autoritățile și ce se poate face

Ministrul Mediului a spus că, deși s-au investit bani în centre de sortare, de multe ori aceste centre sunt nefolosite. Aceasta înseamnă că ele stau și nu sortează, deși ar putea.

Planul Național și strategia pentru economia circulară din România cer creșterea colectării selective, mai mult compost, mai multă reciclare — dar trebuie să se aplice cu adevărat.

Ce pot face copiii

Să separăm deșeurile acasă: hârtie la unul, plastic/metal la altul, sticlă la alt Coș, bio blocat separat.

Să nu aruncăm gunoaie pe jos sau în natură, lângă râuri sau păduri.

Să spunem părinților să spele ambalajele manufacturii de plastic înainte de a le pune la coșul galben.

Să cerem la școală și la primărie coșuri separate, și campanii de educare, să știm de ce și cum se sortează.

Sortarea și colectarea selectivă nu sunt doar chestii de oameni mari – dacă toți facem un pic, natura respiră mai bine, animalele trăiesc mai sănătos, apa și aerul rămân curate. Fiecare ambalaj pus unde trebuie contează!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi