Microplasticul din ape: o problemă aproape de noi

Poate ai auzit de microplastic, dar ştiai că se găseşte şi în râurile, lacurile sau pe litoralul nostru? Aceste bucăţi mici de plastic, de regulă mai mici de 5 milimetri, se formează fie din degradarea plasticului mai mare, fie apar intenționat (în produse cosmetice, textile etc.). Ele ajung în apă şi devin periculoase pentru viaţa acvatică, mediul înconjurător şi, indirect, pentru oameni.

Mai multe studii recente au arătat că microplasticul este prezent:

- În râul Dunărea, de la graniţa cu ţările vecine până aproape de Delta Dunării, în sedimente sau în apa suspensie. Într-un studiu din 2022–2023 s‐a estimat că pe sectorul românesc al Dunării, în punctul Moldova Veche, anual se transportă între 46 şi 51 de tone de microplastice (MiPs), iar dacă includem şi plasticul mai mare (micro-, meso-, macroplastice), transportul ajunge la 93-100 de tone pe an.

- În rezervorul Siriu (râul Buzău) au fost găsite microplastice atât în apa de la suprafaţă cât şi în sedimentele de pe fund. Aproximativ 5,3 microplastice pe metru cub (m³) în apa de lângă rezervor și ~315,5 microplastice pe kilogram (kg) în sedimente, în comparație cu zone mai jos pe râu, unde valorile scad.

- Pe litoralul Mării Negre, în nisipurile de pe plajele din România, s-au găsit mostre cu între 40 şi 213 particule de microplastic per probă (în funcţie de locaţie), ceea ce înseamnă între 470 şi 2.500 particule microplastic pe kg de nisip. Cele mai mari concentraţii au fost găsite în Mamaia și Costinești.

De ce contează

Aceste particule mici pot fi înghiţite de pești, vieţuitoare mici, scoici, care apoi pot fi consumate de oameni. Asta înseamnă că microplasticul poate intra în lanţul alimentar.

Microplasticele pot reţine substanţe toxice (metale grele, pesticide) şi le pot transporta cu ele.

Sedimentele cu microplastic modifică mediul unde vieţuitoarele se nasc sau trăiesc (fundul râurilor, al rezervoarelor etc.).

Ce spun cifrele

Studiile arată că, deşi există zone cu poluare mai mare, microplasticul este prezent aproape peste tot: în râuri, în apă de suprafaţă, în sedimente, pe plajele vizitate de turiști. În rezervoare, concentraţiile pot fi semnificative, iar transportul prin râuri ca Dunărea arată cât de mult plastic „se deplasează” spre mare sau zonele costiere.

Ce putem face

Nu arunca plasticul pe jos, mai ales lângă ape sau în natură.

Separă plasticul pentru reciclare, nu îl arunca cu resturile menajere

Dacă ai ocazia, participă la curăţenii de maluri de râuri sau de pe plaje.

Sprijină inițiativele ştiinţifice sau de voluntariat care monitorizează microplasticul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi