Proiect: Autoritățile locale ar putea fi obligate să contacteze în mod activ victimele violenței domestice. Ordin de protecție extins până la 24 de luni

Autoritățile locale ar putea fi obligate să contacteze în mod activ victimele violenței domestice și, pe de altă parte, s-ar putea dispune un nou ordin de protecție, cu o durată extinsă de până la 24 de luni, în cazul repetării comportamentului agresiv, indiferent de identitatea victimei, potrivit unui proiect depus la Parlament de membri ai grupurilor USR, PSD, UDMR, PNL, screi Agerpres. 

Modificările propuse prin inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a Legii 26/2024 privind ordinul de protecție urmăresc consolidarea cadrului normativ în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, prin măsuri cu impact direct asupra: protecției efective a victimelor, creșterii eficienței intervenției instituționale și reducerii riscului comportamentelor violente recurente în cazul agresorilor.

Un prim obiectiv al inițiativei vizează optimizarea funcționării mecanismului de protecție, prin instituirea obligației legale ca autoritățile administrației publice locale să contacteze în mod activ victima, atât imediat după emiterea ordinului de protecție, cât și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea acestuia, în vederea informării acesteia cu privire la posibilitatea de a solicita prelungirea măsurii de protecție.

Un alt aspect esențial vizat de propunerea legislativă este adaptarea măsurilor legale la realitatea cazurilor cu risc ridicat, în special cele în care există pericolul repetării faptelor. Prin completarea legislației, se conferă instanței posibilitatea de a dispune un nou ordin de protecție, cu o durată extinsă de până la 24 de luni, în cazul repetării comportamentului agresiv, indiferent de identitatea victimei. Această prevedere oferă un răspuns adecvat situațiilor în care comportamentul violent este repetitiv și sistemic, explică inițiatorii în expunerea de motive.

Totodată, propunerea legislativă are în vedere facilitarea accesului la justiție pentru victime, prin clarificarea expresă a competenței teritoriale: cererea de emitere a ordinului de protecție poate fi depusă fie la instanța de la domiciliul sau reședința victimei, fie la instanța corespunzătoare locului în care faptele de violență au fost comise. Pentru a sprijini o intervenție instituțională promptă și coordonată și pentru a întări rolul autorităților locale în prevenirea și gestionarea cazurilor de violență domestică se instituie obligația ca decizia de emitere a ordinului de protecție să fie comunicată, în termen de maximum cinci ore de la emitere, inclusiv către autoritățile administrației publice locale competente. În plus, se introduce obligativitatea consilierii psihologice a agresorului, iar, acolo unde este cazul, integrarea acestuia în programe de asistență pentru consumatorii de substanțe psihoactive. Astfel, ordinul de protecție capătă o funcție dublă: pe lângă protejarea imediată a victimei, contribuie la prevenirea comportamentului violent recurent.

Conform legislației în vigoare, autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenței domestice, potrivit competențelor ce le revin, după caz. Proiectul prevede ca, în scopul îndeplinirii acestor atribuții, 'autoritățile administrației publice locale au obligația de a contacta victima, în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecție, precum și la expirarea măsurilor de protecție, în vederea asigurării exercitării dreptului la informare al victimelor violenței domestice, inclusiv cu privire la posibilitatea prelungirii ordinului de protecție, potrivit competențelor ce le revin'.

Cu cel puțin 14 zile anterioare expirării duratei pentru care a fost emis ordinul de protecție, autoritățile administrației publice locale au obligația de a contacta victima pentru a o informa cu privire la dreptul acesteia de a solicita prelungirea ordinului de protecție, în cazul în care motivele emiterii acestuia subzistă sau în cazul în care au apărut motive noi, prevede proiectul.

Instanța poate dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea voluntară sau poate solicita internarea nevoluntară, în condițiile Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea sa într-un program de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecție care a expirat prin ajungere la termen, durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecție emis în termen de cinci ani de la expirarea celui anterior se stabilește de judecător, fără a putea depăși 24 de luni de la data emiterii acestuia. Dispozițiile se aplică indiferent de identitatea victimei.

Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima sau de pe raza teritorială a locului săvârșirii actelor de violență.

La expirarea duratei măsurilor de protecție, cererea de emitere a unui nou ordin de protecție poate fi introdusă în numele victimei și de către: procuror; reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței domestice; reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice, acreditați conform legii, cu acordul victimei, se menționează în proiect.

'Violența domestică rămâne o problemă socială gravă și persistentă în România, cu implicații directe asupra vieții, sănătății, libertății și demnității persoanelor afectate. Deși cadrul legislativ a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, realitatea de zi cu zi confirmă că, în ciuda evoluției cadrului legal, protecția victimelor este în continuare fragilă', argumentează inițiatorii.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiției, adaugă aceștia, în anul 2023 au fost înregistrate 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinului de protecție. În anul 2024, numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 28.983 de cauze. De asemenea, conform datelor furnizate de Poliția Română, în primele patru luni ale anului 2025: au fost înregistrate 40.030 de cazuri de violent domestică (19.984 în mediul urban și 20.046 în mediul rural); au fost emise 3.788 de ordine de protecție provizorii, dintre care 1.464 au fost confirmate de instanțe prin emiterea unui ordin de protecție; în total, instanțele judecătorești au emis 4.160 de ordine de protecție în această perioadă.

'Aceste cifre confirmă persistența fenomenului și subliniază necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare, menite să asigure continuitatea protecției, informarea victimelor și îmbunătățirea cooperării interinstituționale', transmit parlamentarii care au depus proiectul la Senat, ca primă Cameră sesizată. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi