Parlamentul European cere o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale

Parlamentul European cere, printr-o rezoluție adoptată miercuri, măsuri ambițioase la nivelul UE pentru a proteja minorii online, inclusiv o limită de vârstă de 16 ani și interzicerea celor mai nocive practici care creează dependență, scrie Agerpres. 

Eurodeputații au adoptat joi un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, prin care își exprimă profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Ei cer o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa judicios cu conținutul online.

Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor, PE a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Potrivit rezoluției, minorii între 13 și 16 ani ar trebui să aibă acces cu consimțământul părinților, informează PE într-un comunicat.

Eurodeputații au salutat eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor. Potrivit membrilor PE, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.

Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale și a altor acte legislative aplicabile, PE sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei.

PE cere interzicerea celor mai dăunătoare practici care dau dependență și dezactivarea în mod implicit a altor caracteristici de design care creează dependență pentru minori, precum 'derularea ecranului la nesfârșit', 'redarea automată', 'glisarea pentru reîncărcare' sau recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă.

De asemenea, legislativul comunitar cere să se interzică site-urile care nu respectă normele UE și să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală.

În același timp, rezoluția propune să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare, respectiv să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică 'cutiile de pradă' și alte conținuturi din cadrul jocurilor, inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip 'plătești pentru a avansa'.

În același timp, se dorește ca minorii să fie protejați de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii.

La fel de important, consideră PE în rezoluția adoptată, este să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA, care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor.

'Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniți pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă și consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor crește dramatic nivelul de protecție a copiilor. În sfârșit, decidem niște limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Și experimentul se termină aici', a declarat raportoarea daneză Christel Schaldemose, din grupul S&D, în cadrul dezbaterii din plen de marți seară.

Raportul PE face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare 'problematică' sau 'disfuncțională' a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependența. Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi