România a intrat în recesiune tehnică. Pentru firme, recesiunea tehnică aduce o „înghețare” a planurilor de viitor

România a intrat în recesiune tehnică, anunță Economedia.

Produsul Intern Brut în trimestrul 4 din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul 3 din 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%.

Ce este recesiunea tehnică?

Recesiunea tehnică este situația în care Produsul Intern Brut (PIB) înregistrează o scădere în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.

Este, în esență, un diagnostic statistic care confirmă oficial că economia s-a oprit din creștere și a început să se contracte.

În cazul României, după scăderea de 0,2% din trimestrul al treilea al anului 2025, o nouă cifră negativă raportată vineri de INS ar bifa oficial această definiție.

Ce ar însemna o recesiune tehnică pentru cetățeni și firme?

Deși eticheta de „recesiune tehnică” poate părea abstractă, efectele ei se propagă rapid în economia reală prin schimbarea comportamentului tuturor actorilor.

De exemplu, pentru cetățeni, se traduce printr-o prudență forțată. Când prețurile cresc mai repede decât salariile (indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,9% în noiembrie), oamenii încep să amâne achizițiile de folosință îndelungată și să reducă cheltuielile neesențiale.

Pentru firme, recesiunea tehnică aduce o „înghețare” a planurilor de viitor. Scăderea comenzilor noi (cu 12,6% în noiembrie) și scumpirea creditelor fac ca investițiile să fie amânate, iar angajările să fie sistate, fapt vizibil în creșterea numărului de șomeri față de anul anterior.

Pentru piața creditului, băncile devin mai selective, lucru deja vizibil în scăderea creditării în lei pentru companii cu 6,4% în decembrie, ceea ce taie „combustibilul” necesar relansării economice.

Ce șanse sunt să intre România în recesiune

O analiză recentă a Economedia arăta că indicatori precum consumul, producția industrială, volumul construcțiilor, dar și evoluția creditării și a exporturilor nete confirmă că există șanse mari ca România să intre în recesiune:

Datele din comerțul cu amănuntul indică o răcire clară a consumului în ultimele luni din 2025. Pentru o economie dependentă structural de consum ca cea a României, acest lucru indică faptul că unul dintre principalii piloni ai creșterii economice, consumul, începe să își piardă din forță. Iar faptul că românii au pus frână cheltuielilor chiar și în luna sărbătorilor crește probabilitatea ca datele INS din 13 februarie să confirme recesiunea tehnică

Datele despre salarii arată o imagine tipică pentru o economie care încetinește: creșteri nominale încă există, dar puterea reală de cumpărare este sub presiune în contextul unei inflații de aproape 10%, în timp ce sectorul public începe să joace un rol de frână. Sectorul public, care de obicei susținea consumul în perioade de criză, a fost de data aceasta un factor de frânare

Datele din industrie vin să confirme un tablou întunecat, cu producție cu o evoluție ezitantă, în timp ce comenzile noi transmit un semnal mai clar de răcire.

Sectorul construcțiilor arată o imagine mixtă spre finalul lui 2025: pe de o parte, rămâne unul dintre puținele domenii cu creșteri solide în termeni anuali, pe de altă parte, dinamica lunară indică o pierdere rapidă de ritm.

Piața imobiliară din România a încetinit vizibil în 2025. Volumul tranzacțiilor a scăzut la nivel național, cu corecții mai accentuate în București și Ilfov, principalele motoare ale pieței. Iar finalul de an a adus o frână puternică a vânzărilor.

Datele privind creditul neguvernamental la finalul anului 2025 reflectă o economie în care investițiile productive (firmele) sunt în retragere, în timp ce populația continuă să se îndatoreze în lei, deși cu o viteză în scădere.

Piața muncii nu confirmă, deocamdată, o recesiune. Rata șomajului rămâne relativ scăzută și stabilă, deși numărul persoanelor fără loc de muncă este mai mare decât în urmă cu un an.

Balanța comercială din ultimul trimestru al anului 2025 reflectă o schimbare de paradigmă: deficitul comercial începe să se corecteze. Însă nu a existat neapărat un reviriment al producției interne, ci deficitul comercial s-a redus mai degrabă pe fondul colapsului cererii interne, ca urmare a scăderii consumului intern, după reducerea unor venituri care anterior alimentau acest consum, cum ar fi cele ale bugetarilor.

Sursa foto: Pixabay

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi