Profesorul universitar Marian Țiplic, membru în Consiliul Administrației Fondului Cultural Național: ”Să știm nu doar câte proiecte sunt sprijinite, ci și ce efecte produc acestea”

Sibianul Marian Țiplic, cadru didactic  al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Departamentul Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă, a fost numit de către Ministerul Culturii în noul Consiliul al Administrației Fondului Cultural Național.

Acesta va avea aici un mandat pe doi ani.

Țiplic a declarat pentru Turnul Sfatului că va urmări ca proiectele finanțate să ajungă la cât mai mulți beneficiari, iar ulterior să fie evaluate pentru ”promovarea exemplelor de succes”.

”Din punctul meu de vedere, există câteva direcții esențiale care ar trebui asumate cu prioritate în perioada următoare.

Mai întâi, este necesară introducerea unui cadru de finanțare care să permită planificarea pe termen mediu și lung. Proiectele culturale consistente nu pot fi dezvoltate exclusiv prin apeluri anuale fragmentate; ele au nevoie de predictibilitate bugetară, de reguli clare privind angajamentele multianuale și de un calendar stabil al contractării și plăților. Continuitatea trebuie să devină o regulă, nu o excepție.

În al doilea rând, procesul de evaluare trebuie consolidat din perspectiva rigoarei și a echilibrului. Criteriile ar trebui calibrate mai atent în funcție de specificul fiecărei arii culturale, iar evaluatorii trebuie susținuți prin formare și printr-un cadru procedural coerent. În egală măsură, aplicanții au nevoie de explicații argumentate, nu doar de punctaje. Finanțarea publică trebuie să susțină inițiativele cu potențial real de implementare și impact, nu doar proiectele bine formulate la nivel teoretic.

Un alt pas important îl reprezintă simplificarea administrativă. Digitalizarea integrală a circuitului – de la depunerea aplicației până la raportarea finală – ar reduce semnificativ timpul și resursele consumate atât de beneficiari, cât și de instituție. Un sistem informatic eficient trebuie să fie un instrument de sprijin, nu o sursă suplimentară de dificultăți.

În paralel, consider că trebuie investit în dezvoltarea competențelor sectorului cultural. Multe organizații, în special cele mici sau din afara marilor centre urbane, au nevoie de orientare practică: ghiduri clare, sesiuni de instruire, mentorat aplicat. Fără aceste instrumente, accesul la finanțare riscă să rămână inegal, iar diferențele dintre actorii experimentați și cei aflați la început se pot adânci.

Nu în ultimul rând, AFCN ar trebui să își consolideze profilul de finanțator orientat către rezultate măsurabile. Este important să știm nu doar câte proiecte sunt sprijinite, ci și ce efecte produc acestea: câți beneficiari ating, ce contribuție au în zona educației culturale, cum valorifică patrimoniul sau cum utilizează noile tehnologii. Evaluarea ulterioară implementării și promovarea exemplelor de succes pot întări credibilitatea întregului sistem”, a explicat Țiplic.

Consiliul AFCN este alcătuit din: Oana Chirilă, Andi Daiszler, Cleopatra David, Angela Ferencz, Alin Gheorghiu, Corina Raluca Încrosnatu, Ștefan Iordănescu, Zsolt Karacsonyi, Ioan Marian Tiplic, Victoria Țăroi Galbenu, Iulianna Magda Vizi.

AFCN este o instituţie publică autonomă, aflată în subordinea Ministerului Culturii, care operează la nivel național de peste 15 ani.

Înființată în 2005 AFCN este principalul finanțator public al ofertei culturale din România care aplică un proces transparent de evaluare și selecție.

Scopul ei este să finanțeze proiecte ce susțin creaţia contemporană românească și valorizarea patrimoniului, ce contribuie la buna înţelegere a fenomenelor artistice precum şi la accesul cât mai larg al publicului la cultură.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi